Doi miniştri şi guvernatorul BNR, victimele deepfake-urilor. Avalanşă de tentative de fraude prin postări plătite pe Facebook

După ministrul Energiei Sebastian Burduja şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu, şi ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu, a anunţat că este victima unui deepfake plătit pe Facebook. A făcut sesizare că anumite persoane îi folosesc imaginea pentru a promova o vânzare fictivă de acţiuni la Enel. 

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Platforma care a prezis victoria lui Donald Trump scrie despre cine va câştiga alegerile în România. Clasamentul Polymarket

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunţat marţi că a sesizat instituţiile abilitate pentru a fi identificate, şi pedepsite conform legii, persoanele care îmi folosesc imaginea pentru a promova o fictivă vânzare de acţiuni la o companie. "Am sesizat astăzi instituţiile abilitate pentru a fi identificate, şi pedepsite conform legii, persoanele care îmi folosesc imaginea pentru a promova o fictivă vânzare de acţiuni la o companie. Aceste informaţii false reprezintă o grosolană tentativă de manipulare!", spune ministrul Transporturilor pe Facebook. "Nu am făcut şi nu voi face reclamă pentru nicio companie şi nu accept ca imaginea mea să fie folosită în astfel de acţiuni", mai precizează Grindeanu.

Doi miniştri şi guvernatorul BNR, victimele deepfake-urilor

Luni,5 februarie, Banca Naţională a României (BNR) a anunţat o tentativă de fraudă financiară tip deepfake după ce au apărut videoclipuri ce folosesc fraudulos imaginea şi vocea lui Mugur Isărescu pentru a convinge publicul să facă investiţii financiare pe o platformă inexistentă.

Pe 22 ianuarie, Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a anunţat şi el că a depus o plângere penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva utilizării tehnologiei deepfake pentru înşelarea cetăţenilor în achiziţionarea de servicii false de investiţii în domeniul energiei. Ministrul spune că pe pagina falsă de Facebook denumită HTPPY, a fost postat, pe 19 ianuarie, un videoclip deepfake în care a fost reprezentat promovând fals o schemă de investiţii inexistente a companiei Enel.

Lege pentru limitarea fenomenului deepfake

Vara trecută senatul a adoptat un proiect legislativ privind interzicerea utilizării maliţioase a tehnologiei şi limitarea fenomenului deepfake. Proiectul prevedeca realizarea, stocarea, distribuirea pe internet sau difuzarea în mass-media de conţinut deepfake să fie însoţită de o menţiune vizibilă, iar nerespectarea acestei obligaţii este considerată infracţiune.

"Având în vedere dezvoltarea accelerată a tehnologiei, a inteligenţei artificiale (IA), a tehnicilor de creare a Realităţii Virtuale (RA), precum şi avansul pe care îl înregistrează procesul de dezvoltare/învăţare automată a instrumentelor tehnice (machine learning) este necesară şi importantă intervenţia legiuitorului pentru limitarea efectelor maliţioase ale conţinutului în imagini, înregistrări audio şi video. Specialiştii în domeniu consideră că deepfake-ul este mult mai periculos şi are un impact mult mai puternic decât ştirile false cu care ne-am obişnuit în ultimii an, toate acestea deoarece deepfake-ul cuprinde toate elementele unui produs media respectiv text, fotografie, video, audio. Imaginile, înregistrările audio şi video de tip Deepfake (Fals Sever) pot cauza prejudicii enorme atât în ceea ce priveşte imaginea, reputaţia sau demnitatea unei persoane, cât şi asupra unor organizaţii publice, private sau chiar instituţii ale statului. Realizarea şi distribuirea unor imagini, înregistrări audio sau video de tip Deepfake (Fals Sever) pot prejudicia, în funcţie de conţinutul lor şi de contextul în care sunt gestionate, inclusiv interesul social, politic sau de securitate naţională a României, pot să erodeze încrederea în instituţii ale statului, pot aduce prejudicii de imagine unei persoane", se arată în expunerea de motive.

Avalanşă de tentative de fraudă prin deepfake sau furt de identitate vizuală

Directoratul Național de Securitate Cibernetică a atras atenţia încă din decembrie cu privire la o avalanşă de postări sponsorizate pe social media, în special platformele Meta, care promovează false oportunități de investiții. Atacatorii se folosesc de tehnologia deepfake pentru manipularea imaginii și a sunetului unor segmente video deja publicate anterior. Se folosesc şi de identitatea vizuală a unor companii şi instituţii precum Enel, ROMGAZ, Hidroelectrica, Banca Transilvania sau Digi24. Pentru promovarea    schemei de fraudare sunt folosite şi fotografii cu președintele sau premierul României.

Cum ne ferim de capcanele deepfake-urilor

✅Fiți vigilenți atunci când navigați în mediul online și gândiți logic, în special atunci când întâlniți o ofertă mult prea bună ca să fie reală!

✅Verificați informații legate de pagina sau contul care face promovarea unor astfel de "oferte". 

✅ Analizați conținutul video pentru orice resurse care nu corespund calității obișnuite a imaginilor sau videoclipurilor! În cazul de față, calitatea imaginii este una precară, iar dacă ne uităm cu atenție, observăm că nu este o mișcare naturală a gurii atunci când personajul din imagine vorbește în videoclip și nu avem parte de o sincronizare perfectă a sunetului cu mișcarea buzelor, distoriuni sesizabile, dacă ne alocăm timpul necesar efectuării verificărilor recomandate. În plus, există cuvinte pronunțate greșit în limba română, semn că atacatorii s-au folosit la varianta audio de o soluție de tip text-to-speech.

✅Dacă ceea ce spune sau face persoana dintr-un videoclip este șocant sau important, mass-media va raporta despre acest lucru. Verificați existența informației public! Dacă nicio sursă de încredere nu vorbește despre asta, ar putea însemna că videoclipul este un deepfake! 

✅ Fiți atenți și la corectitudinea textului sau a mesajului din video în limba română! Uneori atacatorii se folosesc de instrumente de traducere automată, ceea ce generează erori sesizabile

✅Analizați cu atenție informațiile culese din mediul online și evitați astfel de pagini care vă invită să aderați la programe false de investiții. Atenție deopotrivă la mesajele alarmiste, care vă invită să efectuați o acțiune rapid sau care anunță disponibilitatea ofertei exclusiv pentru o categorie de utilizatori.

✅Evitați accesarea link-urilor din astfel de postări sponsorizate, care oferă oportunități rapide de îmbogățire sau de econimisire, dacă acestea conțin astfel de resurse

✅Raportați astfel de postări pentru fraudă către rețeaua socială

✅Nu furnizați date pentru a vă înscrie în astfel de programe-capcană

✅În cazul în care ați introdus date financiare, sesizați imediat banca, iar dacă ați fost păgubit, depuneți o plângere la Poliția Română și notificați DNSC (telefon 1911 sau alerts@dnsc.ro)

✅Nu în ultimul rând, contribuiți la răspândirea acestor avertizări și către alți utilizatori, pentru a reduce șansele ca astfel de tentative de fraudă să aibă o rată de succes mulțumitoare pentru infractori.