Angajaţi MAI suspectaţi de trafic de migranţi, inclusiv un colonel în rezervă. Cât plăteau migranţii din Asia pentru un aviz de muncă

Mai mulți foşti şi actuali angajaţi din Ministerul de Interne sunt suspectaţi de trafic de migranţi şi constituirea unui grup infracţional organizat. DIICOT și DNA au făcut marţi peste 60 de percheziţii în Caras-Severin, Timiş, Arad, Bihor, Argeş, Sibiu şi Bucureşti. 40 de persoane au fost ridicate  pentru audieri, inclusiv şeful Biroului pentru Imigrări din Caraş-Severin. Guparea a introdus în țară sub paravanul unor contracte false de muncă peste o mie de migranți, majoritatea din Pakistan şi Bangladesh, pentru a le facilita apoi plecarea în alte țări Schengen. Pentru un aviz de muncă migranţii ajungeau să dea şi 6000 de euro.  Anchetatorii vorbesc de peste 1.100 de cetăţeni, consideraţi potenţiali terorişti. 

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Conform anchetatorilor, a fost generată "o stare de pericol la adresa securităţii naţionale, ca urmare a favorizării pătrunderii pe teritoriul României a unor cetăţeni străini, cu potenţial risc terorist". Pentru un aviz de muncă, migranţii ar fi plătit între 500 şi 1.000 de euro, iar, cu cât termenul pentru obţinerea acestuia era mai scurt, cu atât preţul solicitat devenea mai mare, ajungând chiar şi la 5.000 - 6.000 de euro pentru o persoană.

Potrivit unui comunicat DIICOT, procurorii și polițiștii efectuează 67 de percheziții în județele Caras-Severin, Timiş, Arad, Bihor, Argeş, Sibiu şi municipiul Bucureşti, într-un dosar penal vizând săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de migranți, trecerea frauduloasă a frontierei de stat a României, facilitarea șederii ilegale în România și spălarea banilor. Aproximativ 40 de persoane vor fi duse la audieri.

Percheziţii în şapte judeţe pentru trafic de migranţi

Potrivit unui comunicat al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Caraş-Severin, percheziţiile sunt efectuate în judeţele Caraş-Severin, Timiş, Arad, Bihor, Argeş, Sibiu şi municipiul Bucureşti, din cercetările efectuate până în prezent stabilindu-se că gruparea ar fi obţinut ilegal obţinerea de avize de muncă pentru 1.181 de cetăţeni străini, majoritatea din Pakistan şi Bangladesh.

Acţiunile procurorilor DIICOT se desfăşoară în coordonare cu cele ale procurorilor DNA, care efectuează cercetări într-o cauză penală ce are ca obiect comiterea unor infracţiuni de corupţie aflate în legătură directă cu infracţiunile cercetate de procurorii DIICOT - Biroul Teritorial Caraş-Severin.

Este implicat un fost angajat al MAI, colonel în rezervă

"Din cercetările efectuate a reieşit că, în cursul anului 2022, pe fondul apariţiei unui nou mod de operare vizând traficul de migranţi (introducerea acestora în România cu vize de muncă, dar în scopul real de a le facilita trecerea către ţări din spaţiul Schengen), un bărbat, fost angajat al MAI, ar fi iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat, prin intermediul a 7 societăţi comerciale (dintre care cinci cu acelaşi domiciliu fiscal), la care ar fi aderat şi alte societăţi comerciale, parte dintre acestea controlate de un alt bărbat (colonel în rezervă), care, ulterior pensionării, ar fi dezvoltat o metodă de obţinere a unor beneficii materiale substanţiale, prin intermediul unei firme înfiinţate în scopul recrutării forţei de muncă din străinătate", se arată în comunicatul IPJ Caraş-Severin.

Şeful Biroului pentru Imigrări Caraş-Severin, ridicat şi dus la audieri

Şeful Biroului pentru Imigrări Caraş-Severin, Vali Mitruş, a fost ridicat marţi dimineaţă şi dus la audieri, în acest dosar. Vali Mitruş a fost ridicat de la locuinţa sa, urmând să fie audiat la sediul DIICOT .

Probatoriul administrat a relevat că, în perioada 2022 - iunie 2024, gruparea, formată din peste 37 de persoane, cetăţeni români şi străini şi şapte grupuri de firme, însumând 31 de societăţi comerciale cu sediile în Caraş-Severin, Timiş şi Arad, ar fi acţionat pe teritoriul României, în scopul săvârşirii infracţiunii de trafic de migranţi. Activitatea infracţională s-ar fi desfăşurat pe şase paliere, între care unul era format din foste şi actuale cadre ale MAI.

"Astfel, unul ar fi fost format din liderii grupurilor de firme, urmat de persoanele din imediata apropiere a acestora şi care îndeplineau diferite funcţii în cadrul societăţilor, un altul format din foste şi actuale cadre ale MAI, un palier constituit din reprezentanţii de drept şi de fapt ai unor firme din judeţul Caraş-Severin, racolate în acelaşi scop infracţional, iar ultimele două paliere formate din alţi membri ai grupului, unii având sarcina de a permite folosirea imobilelor din proprietatea lor ca locaţie, pentru stabilirea domiciliului persoanelor ce primeau aviz de muncă în România, iar ceilalţi ocupându-se de transportarea şi transferarea migranţilor sosiţi în România, cu intenţia de a pătrunde ulterior pe teritoriul altor state membre UE", precizează sursa citată.

Din actele de urmărire penală a rezultat că administratorii sau asociaţii societăţilor comerciale ar fi stabilit legături cu recrutorii din plan extern, iar angajaţii cetăţeni români, membri ai grupului infracţional, ar fi avut sarcina obţinerii pentru persoanele recrutate a avizelor de muncă şi a vizelor pentru dreptul de şedere în România.

Stare de "pericol" la adresa securităţii naţionale

"În acest scop, ar fi racolat angajaţi cu putere de decizie sau foşti angajaţi cu influenţă asupra funcţionarilor din cadrul birourilor Caraş-Severin, Timiş, Arad şi Hunedoara ale Inspectoratului General pentru Imigrări, generând astfel o stare de pericol la adresa securităţii naţionale, ca urmare a favorizării pătrunderii pe teritoriul României a unor cetăţeni străini, cu potenţial risc terorist", se menţionează în comunicat.

Până la acest moment, s-a stabilit că grupul infracţional ar fi obţinut eliberarea de avize de muncă cu încălcarea procedurilor legale pentru 1.181 de cetăţeni străini, majoritatea din Pakistan şi Bangladesh (peste 80%), dar şi din Sri Lanka, India, Nepal şi Sudan, parte dintre aceştia părăsind România pentru a se îndrepta spre state europene mai dezvoltate economic, fără a avea vreun contact cu firma care i-a recrutat.

De asemenea, s-a stabilit că membrii grupului infracţional organizat, utilizând relaţii cu lucrători ai Biroului pentru Imigrări Caraş-Severin bazate pe acte de corupţie, ar fi facilitat şederea pe teritoriul României a unor cetăţeni străini ale căror vize expiraseră şi trebuiau returnaţi în ţara de origine.

Cât plăteau migranţii pentru un aviz de muncă

Din investigaţiile efectuate a rezultat că, pentru un aviz de muncă, migranţii ar fi plătit între 500 - 1.000 de euro, iar cu cât termenul pentru obţinerea acestuia era mai scurt, cu atât preţul solicitat devenea mai mare, ajungând chiar şi la 5.000 - 6.000 de euro pentru o persoană. În cursul zilei de marţi sunt puse în executare aproximativ 40 de mandate de aducere, cei în cauză urmând să fie conduşi pentru audieri la sediul DIICOT - Biroul Teritorial Caraş-Severin.

Acţiunea a beneficiază de sprijinul poliţiştilor din cadrul brigăzilor de combatere a criminalităţii organizate Timişoara, Oradea, Alba-Iulia, Cluj, Craiova, Piteşti, Bucureşti şi serviciilor de combatere a criminalităţii Arad şi Sibiu.

Acţiunea este realizată cu sprijinul poliţiştilor Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Caraş-Severin, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, ITPF Timişoara, jandarmilor din Caraş-Severin şi Timiş, Grupării de Jandarmi Mobilă "Glad Voievod" Timişoara şi specialiştilor din cadrul DIICOT - Serviciul Teritorial Timişoara. Suportul de specialitate este asigurat de către Direcţia Operaţiuni Speciale din IGPR şi Biroul Tehnic şi de Criminalistică din cadrul DIICOT.