Gabriel a descoperit două comori în 7 luni şi ar putea fi recompensat din plin: "Sunt în stare de şoc"

A dat norocul peste un tânăr pasionat de arheologie din Gorj. În şapte luni, a făcut două descoperiri extrem de importante, ce au fost încadrate în categoria Tezaur. După masca de pe vremea romanilor, unică în România, acesta a găsit într-o pădure mai multe brăţări din aur ce ar data de aproape 3.000 de ani. După ce vor fi evaluate, vestigiile i-ar putea aduce o recompensă substanţială tânărului căutător de comori.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Gabriel lucrează în construcţii, dar e pasionat de arheologie de patru ani. De atunci, de fiecare dată când are timp liber, merge cu detectorul de metale prin păduri sau pe câmpuri. Norocul i-a surâs zilele trecute, când, în timpul unei plimbări într-o pădure din Prigoria, a găsit mai multe brăţări de aur. 

Brăţări din aur, vechi de 3.000 de ani, găsite în pădure

"Sunt puţin în stare de şoc. Am plecat cu detectorul sâmbătă după-amiază, pe 4 martie. Cam la 10 minute, după ce am intrat în pădure, am avut un semnal puternic. Am săpat şi am găsit aceste obiecte din aur, că încă nu ştim ce sunt", spune Gabriel Betej, căutător de comori.

În total, 130 de grame de aur pe care le-a predat Muzeului Judeţean. Descoperirea vine după ce vara trecută, tot el a găsit o mască romană, catalogată drept piesă de tezaur, unicat în ţara noastră.

"Am o carte – Aurul şi argintul antic al României, şi am găsit modele similare. Nu la toate, la câteva dintre ele, şi ar fi datate de la 1.200 înainte de Hristos. E al doilea tezaur în decurs de şapte luni după masca romană descoperită astă-vară", adaugă Gabriel Betej, căutător de comori.

• Director Direcţia de Cultură Gorj: Ai găsit şi ceva urme de ruine?
• Gabriel Betej, căutător de comori: Nu.
• Director Direcţia de Cultură Gorj: Pe suprafaţa respectivă, ai mai descoperit ceva?
• Gabriel Betej, căutător de comori: Nu, am fost acolo de foarte multe ori. Mai găseam câte o monedă socialistă, câte una regalistă.

"Este vorba de o descoperire excepţională, care se încadrează în categoria tezaur al patrimoniului cultural naţional, datând în jurul anului 1.200 înainte de Hristos. Deci acum circa 3.000 de ani", explică Dumitru Hortopan, directorul Muzeului Judeţean.

Arheologii vor face săpături în această zonă să vadă dacă mai există astfel de vestigii şi să stabilească cu exactitate de când provin brăţările de aur. "Trebuie făcută şi o evaluare în teren, în zona respectivă. Poate să apară şi ceramică şi, după ceramică, îţi dai seama cel mai bine ce perioadă e", spune Vasile Marinoiu, arheolog.

Norocul peste care a dat tânărul din Gorj

Atât masca romană, cât şi aceste brăţări din aur îi vor aduce câştiguri importante celui care le-a găsit. Fiind descoperiri excepţionale, el va fi recompensat cu câteva zeci de mii de lei. Vestigiile urmează să fie expertizate şi evaluate, apoi se va stabili ce sumă îi revine norocosului detectorist.