Guvernul a aprobat un proiect de lege ca sesizările anonime privind hărţuirea sexuală să nu fie clasate, ci analizate

Guvernul a adoptat, miercuri, un proiect de lege care reglementează posibilitatea depunerii petiţiilor anonime referitoare la fapte de hărţuire şi agresiune sexuală, acestea urmând să nu fie clasate, ci analizate, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin, relatează Agerpres. 

• România, lovită de un nou dezastru pe 29 septembrie. Viktor Orban anunţă că în Ungaria "situaţia încă este foarte gravă"

De asemenea, Guvernul a discutat, în primă lectură, un proiect de hotărâre care prevede că sesizările privind astfel de fapte în mediul de învăţământ să poată fi depuse şi anonim pentru a fi analizate şi soluţionate, în măsura în care conţin indicii referitoare la faptele de hărţuire pe criteriul de sex sau moral.

"Fac referire acum la două proiecte de acte normative care se adresează evenimentelor care au ridicat foarte mult emoţia colectivă în ultima vreme în ceea ce priveşte hărţuirea din mediul universitar. Ei bine, un proiect de hotărâre analizat şi adoptat astăzi, în prima lectură, se referă la aplicabilitatea măsurilor în materie de prevenire şi combatere a hărţuirii şi în sistemul naţional de educaţie, astfel încât în relaţiile dintre profesor şi elev sau student să fie menţinută o cultură a interacţiunii bazată pe respect reciproc şi demnitate şi să fie descurajat fenomenul hărţuirii sexuale", a precizat Constantin, după şedinţa Executivului.

El a explicat că "proiectul de act normativ propune modificarea şi completarea metodologiei existente, deja reglementată prin anexă la hotărârea de Guvern nr. 970/2023 privind prevenirea şi combaterea hărţuirii pe criteriul de sex, precum şi a hărţuirii morale la locul de muncă, prin măsuri de prevenţie, consiliere şi sancţionare a comportamentului de acest fel".

"Concret, o modificare propusă vizează condiţiile de sesizare a faptelor de o potenţială hărţuire sexuală, astfel încât victima să poată să depună o sesizare scrisă şi fără semnătura olografă. Şi, în situaţia în care acea sesizare nu cuprinde numele, prenumele, datele de contact, sesizarea totuşi să fie examinată şi să fie soluţionată, în măsura în care conţine totuşi indicii referitoare la faptele de hărţuire menţionate pe criteriul de sex sau de hărţuire morală. Forma modificată şi completată a metodologiei va reprezenta cadrul legal prin care instituţiile de învăţământ superior şi unităţile de învăţământ preuniversitar vor fi abilitate să ia măsuri care să acţioneze în această direcţie", a mai explicat Constantin.

Potrivit lui Mihai Constantin, în acelaşi timp, la pachet, Guvernul a adoptat miercuri şi un proiect de lege pentru modificarea şi completarea articolului 7 din Ordonanţa Guvernului nr.27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor.

"Concret, se va adapta cadrul legal privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor în scopul instituirii posibilităţii primirii unor petiţii anonime care conţin elemente din care rezultă acte de hărţuire sexuală, agresiune sexuală sau exercitarea abuzivă a funcţiei în scop sexual, după cum sunt prevăzute în Codul Penal. Astfel, petiţiile anonime sau cele în care nu sunt menţionate datele de identificare a petiţionarului şi care se referă la cazuri de hărţuire pe criteriu de sex ori de hărţuire morală nu se clasează, ci sunt supuse analizei persoanei responsabile sau, după caz, comisiei de primire şi soluţionare a cazurilor de hărţuire, în conformitate cu metodologia privind prevenţia şi combaterea hărţuirii pe criteriu de sex, precum şi a hărţuirii morale", a mai spus Constantin.

Dacă în urma analizării petiţiilor rezultă comiterea unor fapte prevăzute de legea penală de hărţuire sexuală, agresiune sexuală sau folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual, persoana responsabilă sau, după caz, preşedintele comisiei de primire şi soluţionare a cazurilor de hărţuire va avea obligaţia sesizării de îndată a organelor de urmărire penală, în condiţiile Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, a adăugat purtătorul de cuvânt al Executivului.

El a mai menţionat că proiectul a fost elaborat ca urmare a constituirii unui grup de lucru format din reprezentanţii Ministerului Educaţiei, Ministerului Justiţiei, Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerului Afacerilor Interne, Agenţiei Naţionale pentru Egalitate de Şanse pentru femei şi bărbaţi, Secretariatul General al Guvernului şi ai Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.

"De altfel, proiectul acesta se află şi în transparenţă pe site-ul Ministerului Dezvoltării şi a fost astăzi aprobat. Se face un tandem, aşadar, între cele două acte normative, pentru a putea fi luate în considerare şi petiţiile anonime cu privire la aceste cazuri de hărţuire menţionate", a mai explicat Constantin.

El a mai precizat că proiectul de lege adoptat de Guvern se referă la orice fel de instituţie publică, nu numai la cele din învăţământul universitar sau preuniversitar. Întrebat când vor putea victimele să facă sesizări anonime, Constantin a precizat că trebuie ca actele normative pe această temă să intre în vigoare.

"Este un proiect de lege şi este o hotărâre de guvern aflată astăzi în prima lectură. E foarte posibil şi chiar şi probabil ca hotărârea de guvern (...) care depinde de decizia Executivului să fie pe agenda de săptămâna viitoare. (...) Eu cred că acest scandal, care a creat multă revoltă şi emoţie publică, cred că ne-a trezit pe toţi şi are deja o funcţie preventivă, aş putea spune. Şi în analiza grupului de lucru, la care nu am participat, însă de la care am informaţii, s-a menţionat foarte clar că există deja foarte multe acte normative care incriminează astfel de comportament. Nu cred că un cetăţean care se află într-o funcţie de putere, un profesor, să spunem, are nevoie de o hotărâre de guvern sau de un proiect de lege care să-i spună că nu este în regulă să hărţuiască sexual o studentă şi să abuzeze astfel de de puterea sa", a adăugat Constantin.

El a spus, referitor la cazul de la SNSPA, că nu crede că este un caz sistemic. "Cred că nu este un caz sistemic, ci este un derapaj moral şi comportamental absolut reprobabil din partea unui individ. Nu vreau să cred că este o cutumă generalizată la nivelul sistemului de învăţământ românesc", a mai spus Constantin.