Hacktiviștii care au spart site-urile mai multor ministere nu vor bani. Ce urmăresc, de fapt, tinerii care au pătat imaginea instituțiilor publice

"Operation Romania" este numele cu care mai mulţi hackeri se laudă atunci când sparg site-urile instituţiilor publice. Luna trecută site-ul Ministerului Educaţiei a fost spart, iar hackerii au lăsat un mesaj instigator către elevi "Dragi elevi, nu vă mai bateţi capul cu şcoala". Şi nu ar fi singurul. Site-ul Ministerului Dezvoltării, ISU Buzău şi pagina Consiliului judeţean Covasna au fost compromise de aceştia. Ieri, poliţiştii au descins în 6 locuinţe din ţară şi au adus 8 suspecţi la audieri. 

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Una dintre reţelele de hackeri care au pătat imaginea unor instituţii de stat a fost destructurată ieri de poliţişti. Mascaţii au descins în 6 locuinţe din Buzău, Bacău şi Bistriţa Năsăud.

Cosmina Balint, reporter Observator: Hacktiviștii fac parte dintr-o rețea cunoscută în mediul online sub numele de Operation România. Au blocat mai multe siteuri ale instituțiilor publice precum cel al Ministerului Educației, Ministerului Dezvoltării, dar și ISU Buzău si au lansat mesaje instigatoare. Acum cei 8 bănuiţi vor da explicații în fața procurorilor DIICOT.

Însă pentru ei, totul pare o joacă. Cosmin este unul dintre martori şi coleg de apartament cu doi dintre suspecţi. Spune că aceştia obişnuiesc să se distreze în timpul liber spărgând site-urile instituţiilor.

Martor: Stăm în chirie toţi. Au venit mascaţii în jurul orei 6. Ne-au trezit şi am fost adus în calitate de martor. Lucian a avut acum ceva timp un proces la Ploieşti tot pe speţa asta, a avut o încadrare destul de mare, a scăpat şi am înţeles că s-ar fi potolit. Alexandru lucrează, e angajat la o firmă în Buzău şi lui Lucian îi trimitea taică-su bani, îl întreţinea cumva.

Luna trecută au spart site-ul Ministerului Educaţiei. Acolo au afişat un mesaj care îi îndeamnă pe elevi să nu mai meargă la şcoală.

"Sistemul de învățământ românesc este unul foarte prost, care nu te învață absolut nimic util, ci doar te îndoctrinează cu informații inutile. Pe cine putem da vina? Pe profesori? Nici vorbă, ei sunt mai proști decât elevii. Faptul că acceptă să lucreze pentru un salariu de … într-un mediu și mai de …. arată nivelul lor de inteligență, care nu este foarte ridicat. Dragi elevi, nu vă mai bateți capul cu școala, e o pierdere de timp. ce te învață școală în 10 ani poți primi gratis pe youtube în 10 luni. Guvernul v-a făcut să credeți că dacă nu aveți studii superioare sunteți proști și veți avea salarii mici, dar sunteți și mai proști că îi credeți și îi ascultați"

Hacktiviștii nu vor bani

Hacktiviştii nu caută să primească bani ori să fure date personale, spun specialiştii. Ei vor de cele mai multe să se facă auziţi prin mesaje sociale, politice ori ieologice.

Mihai Rotariu, DNSC: Hacktivismul este motivat de obicei politic şi este folosit pentru a promova o cauză specifică la care atacatorii sau gruparea de atacatori aderează. Dacă cineva vrea ca un anumit site să nu fie disponibil şi vrea să fie acest lucru vizibil şi vrea să creeze un impact în soicetate atunci atacă un anumit site. O motivare legată de o răzbunare, de convingeri politice sau de anumite ideologii. Nu ştim dacă un astfel de caz este hacktivism sau o distracţie a unor atacatori care vor să pună astfel de mesaje negative asupra unor instituţii publice din România

Periculos este că pe lângă mesaje, atacatorii pot lansa viruşi periculoşi - de tip DDos, care încetinesc ori blochează platformele online. În acest mod pot cere inclusiv bani în schimbul datelor furate.

Liliana Ghiorghiu, Prevenția Criminalității: Să-şi fortifice siguranţa siteului, să aibă grijă ca de fiecare dată, periodic să îşi schimbe parolele de acces. Suntem tentaţi să plătim răscumpărarea cerută / este greşit. în primă fază trebuie să anunţăm autorităţile.

Periodic tot ce înseamnă parolă de siguranţă în mediul online să fie schimbată, în permanenţă să existe o copie a întregului sistem, a tuturor datelor pe care acea firmă sau instituţie le are.