Întăriri NATO în România. Cât de puternice sunt avioanele EuroFighter detașate la baza Mihail Kogălniceanu, pentru misiuni de poliție aeriană

NATO ia în serios ameninţările Rusiei şi întăreşte flancul estic. Un detaşament al Forţelor Armate Italiene a sosit azi în ţara noastră pentru misiuni de poliţie aeriană, iar la Bruxelles, liderii Uniunii Europene, inclusiv preşedintele Iohannis, discută despre ce e de făcut dacă Rusia îşi pune în aplicare planul de a invada Ucraina. Face o mutare şi Vladimir Putin, care azi s-a reasigurat de prietenia Chinei, în caz de nevoie. 

• Tânăr răpit cu duba din parcarea unui bloc din Bucureşti. A fost sechestrat şi torturat. DETALII la Observator 13:00, la Antena 1
• Craterul din Slănic are 15 m adâncime, cât un bloc de cinci etaje. Groapa ar fi trebuit să fie astupată azi-noapte, dar nici urmă de muncitori

La Baza Aeriană 57, Mihail Kogălniceanu, misiunea italiană a fost primită cu onoruri militare. Detașamentul italian este format din aproximativ 140 de militari, piloți și personal tehnic, şi patru aeronave Eurofighter Typhoon. Timp de patru luni, alături de militarii români, vor apăra spaţiul aerian al ţării noastre. România se apără acum cu bătrânele MiG-uri 21 Lancer şi prima escadrilă de aeronave F-16. Typhoon-ul italienilor este net superior celor două.

Cu ce avioane se poate apăra România, în cazul unui conflict. Ne bazăm pe aparatele F-16

MiG-ul 21 este primul interceptor supersonic. Avion de luptă sovietic, MiG-ul a fost conceput, încă din 1959, pentru misiuni scurte. Decolare, lansare rachete, revenire la bază. Puţine state îl mai folosesc acum. Noi, polonezii şi indienii. Acesta este şi motivul pentru care România a trecut la F-16. Primul avion multirol, de concept american, F-16 este şi primul supersonic full electric şi electronic dedicat misiunilor aer-aer, aer-sol şi de recunoaştere. Capabil să zboare încet, să stea, la nevoie, în spatele inamicului.

Prima experienţă operativă de luptă a F-16 a fost în Irak, în 1991, în cadrul operaţiunii Furtună în Deşert. 17 Fighting Falcon avem acum. Net superior, Eurofighter Typhoon este un concern european. Un avion de generaţia a 4-a cu rază mare de acţiune şi proiectat să fie încărcat cu mai mult armament şi muniţie decât F-16. Foarte important este că Typhoon-ul are 2 motoare, deci anduranţă mult mai bună. Eurofigher-ul este destinat misiunilor clasice, dar şi atacurilor la sol, interceptare şi antiradar. În plus, are un sistem de autoapărare şi poate fi alimentat în aer.

Dislocarea avioanelor Eurofighter Typhoon în România face parte din încercarea NATO de a întări flancul estic

Era nevoie de această misiune în contextul în care Rusia are mobilizată aici, după sursele serviciilor de informații americane, aproape jumătate din forţa armată. Oficial, pentru exerciţii militare de rutină, neoficial, toată lumea se teme de invazia Ucrainei.

Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene: Rusia a ales un comportament agresiv faţă de vecinii săi. Cerem Rusiei să renunţe la provocări. Conflictele trebuie rezolvate în mod paşnic. 

Ameninţat de Occident cu sancţiuni, care ar putea pune la pământ economia rusă, Vadimir Putin vrea să se asigure că marele său aliat din Est, China, îl va ajuta la nevoie. Aşa că l-a convocat pe omologul de la Beijing la o întâlnire virtuală. La final, Cei doi lideri şi-au zâmbit complice şi s-au reasigurat reciproc că se pot baza unul pe altul.

Vladimir Putin, preşedintele Rusiei: Consider relaţiile dintre statele noastre, un real exemplu de cum trebuie să arate o cooperare bilaterală în secolul 21.

Stânge rândurile şi Occidentul. Preşedintele Ucrainei este la Bruxelles

Volodimir Zelenski s-a întâlnit şi cu preşedintele Consiliului European, iar mâine va merge la NATO. Vrea ca ţara sa să fie primită în Alianţă, însă până această vis va deveni realitate, Zelenski încearcă să se asigură că va primi ajutor la nevoie. La Bruxelles sunt reuniţi şi toţi liderii Uniunii Europene, ce vor discuta tot despre ameninţarea reprezentată de Rusia.

Klaus Iohannis, preşedintele României: Este un Summit mult așteptat. Primul – ca Uniunea Europeană trebuie să se implice mai mult, mai intens și mai des în rezolvarea conflictelor care afectează pe partenerii noștri.

Teama de un conflict militar a făcut ca preţul gazelor să explodeze. Doar de la începutul acestei luni, a crescut cu 40%, ceea ce se va resimţi în facturile din această iarnă.