Lăcustele distrug ce a rămas în urma secetei: "Au depus ouă. Undeva la 200 pe zi. Doamne fereşte, se poate agrava şi mai tare"

Ca şi cum seceta cumplită nu ar fi fost suficientă, puţinele culturi care au mai rămas în picioare sunt acum atacate de lăcuste. Din cauza căldurii excesive, insectele se înmulţesc fără control şi nimicesc sute de hectare agricole în judeţul Tulcea. Iar Moldova e la un pas să fie declarată zonă calamitată. În multe zone, culturile sunt compromise aproape în totalitate.

• Dunărea a atins punctul maxim în Budapesta. Nivelul apei a trecut de 8 metri. Când ajunge viitura în România

Imagini apocaliptice filmate în Tulcea. Lăcuste uriaşe zboară în toate direcţiile. Aceşti agricultori abia pot înainta cu maşina prin perdeaua de insecte. Din cauza secetei, s-au înmulţit fără control. Ce n-a distrus seceta, rămâne acum la mila dăunătorilor. Nimic nu rămâne în picioare după ce lăcustele se aşază pe rădăcini şi distrug toate culturile.

Viceprimar Tulcea, Dragoş Simion: “S-au înmulţit, au depus ouă. Undeva la 200 pe zi. Doamne fereşte, se poate agrava şi mai tare. Au atacat şi pe o parte, şi pe alta a stufului, culturile cetăţenilor noştri din comună, cu predilecţie porumbul.”

Peste 300 de hectare din judeţ sunt compromise. A trecut deja o săptămână de la primul zumzet al insectelor, iar autorităţile abia acum caută soluţii.

Dan Munteanu - prefect Tulcea: “În cel mai scurt timp, prin mijloace aviatice se va efectua dispersarea substanţei de combatere a dăunătorilor în arealul afectat.”

Există şi alte variante pentru a scăpa de invazia lăcustelor

Adrian Bâlbă, biolog: “Faci o cultură pe suprafeţe mai mici, adică suprafeţele cultivate să nu aibă lungimi prea mari, că în felul acesta lăcusta nu mai are capacitatea populaţională de a se distribui foarte mult.“

Probleme nu sunt doar în Dobrogea. Moldova întreagă se usucă. Galaţiul e la un pas să fie declarat zonă calamită. Cele aproape 300 de mii de hectare arabile din judeţ sunt nimicite de seceta severă. Cum un necaz nu vine niciodată singur, şi sistemul de irigaţii s-a stricat.

Acest agricultor este deja resemnat. A mizat pe pătrunjel şi păstârnac anul acesta şi a pierdut. Rădăcinile plantelor sunt subţiri ca un fir de aţă, iar şanse să-şi mai revină sunt zero.

Agricultor: "El acum trebuia să aibă câteva sute de grame. După ce l-ai curâţat nu rămâne nimic. Este foarte mic.”

Doina Ragea, director direcția agricolă: "Toată suprafaţa Galaţiului e afectată. La grâu, orz, culturile semănate în toamnă... avem 70-80 calamitat. La culturile însămânţate în primăvară porumbul este calamitat 100%, floarea 80-95%.”

Marian este agricultor de peste zece ani în satul Sârca din Iaşi. Are peste 600 de hectare în grijă. Porumb, floarea soarelui, rapiţă, grâu şi orz. Asemenea dezastru spune că n-a văzut niciodată. La el în bătătură e pământul atât de uscat, încât ai impresia că ai nimerit în deşert.

Marian Topală, agricultor: “Floarea soarelui e pârjolită şi prea mică pentru data din calendar. Undeva peste 1,60 - 1,70 m. Deja tulpina se lemnifică, frunzele de la bază s-au uscat.”

Nici măcar pentru culturile care ar trebui însămânţate în toamnă n-are speranţe.

Marian Topală, agricultor: “Dacă vă uitaţi, se observă crăpăturile. Nu ştiu câtă apă ar mai trebui sau cât ar mai putea să salveze orice ploaie de acum încolo. Problema cea mai mare va fi în toamnă când nu ştiu dacă vom putea însămânţa culturile de grâu, rapiţă."

Şi viţa de vie a fost afectată de temperaturile record. Viticultorii se aşteaptă la o producţie mică anul acesta. Sunt struguri puţini şi doar o ploaie imediată îi poate salva.

Valentin Tuchilă, oenolog: “Ne-ar sta bine cu ceva precipitaţii în sezonul care urmează, de exemplu, de mâine.”

Valeriu Mînzală, viticultor: “Degeaba avem culoare, aromă, extract, dacă nu avem şi un randament pe măsură. la fiecare săptămână pierdută fără precipitaţii, nu ştiu cum ieşim. N-am avut în iarnă precipitaţii, n-am avut în primăvară. Rezerva din apă din sol deficitară.”

În timp ce agricultorii se dau de ceasul morţii şi-şi văd culturile distruse, miniştrii se contrazic în declaraţii. Ministrul Mediului ne îndeamnă să consumăm apă doar în gospodărie, în timp ce viitorul şef de la Agricultură dă mână liberă la irigaţii.

Tánczos Barna, ministrul Mediului: “Este o risipa pe care nu ne o permitem acum sa o folosim in scop agricol.”

Petre Daea, ministrul Agriculturii: “Ei trebuie sa irige, ca noi trebuie sa mancam. Cu hrana nu-i de joaca.“

Luna iunie din acest an este a treia cea mai secetoasă din 1961 încoace

Roxana Bojariu, climatolog: “E clar că acum, pe sfârșitul anului agricol din păcate nu avem cum să recuperăm tot ceea ce am pierdut ca resursă de apă până acum.”

Daniel Alexandru, agrometeorolog: “În mod normal, pe parcursul unui an agricol este necesar să avem un optim de minim 4-500 litri pe metru pătrat pe parcursul celor 12 luni de an agricol. Ne aflăm mult sub capacitatea de 20-30% din cât ar fi trebuit să plouă în aceste 10 luni.”

Chiar dacă este nevoie de multă apă pentru a reduce seceta actuală, sunt şi veşti bune. În perioada următoare, temperaturile nu vor mai fi extrem de ridicate, iar ploi de vară vor apărea din loc în loc, în majoritatea regiunilor.