La ce sporturi excela Mihai Eminescu, ce nu îi plăcea la şcoală şi legătura cu astronomia!
Astăzi se împlinesc 164 de ani de la naşterea poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu. Există şi lucruri mai puţin ştiute despre marele poet: ce sporturi îi plăceau să practice, ce materie nu suporta la şcoală şi cum l-au omagiat astronomii americani!
De Redactia Observator la 15.01.2014, 11:33
A fost considerat de critici cel mai important artist liric şi unul dintre reprezentanţii unui romantism literar întârziat. Eminescu a fost şi un om politic important, figură marcantă a Partidului Conservator.
Există şi lucruri mai puţin ştiute despre Mihai Eminescu.
De exemplu, un asteroid descoperit în 1971 de Observatorul Palomar, care se învârte în jurul soarelui şi se află la o distanţă de 250 de milioane de kilometric de Pământ, a primit numele de 9495 Eminescu!
Când l-au descoperit, pe 26 martie 1971, astronomii americani C. J. van Houten, I. van Houten-Groenveld şi T. Gehrels l-au numit simplu 9495. În anul 2000, care a fost declarat în România anul lui Mihai Eminescu, Uniunea Internaţională de Astronomie a hotărât ca astroidul să fie denumit 9495 Eminescu.
De asemenea, un crater de pe planeta Mercur îi poartă numele marelui poet. Craterul, cu un diametru de 125 de kilometric, a fost denumit Eminescu!
Lucruri mai puţin cunoscute despre Mihai Eminescu din tinereţea sa:
1. Mihai Eminescu nu a suportat niciodată matematica, fiind o materie cu care nu se împăca deloc. “N-ajunsesem nici la vârsta de douăzeci de ani să ştiu table pitagoreică, tocmai pentru că nu se pusese în joc judecata, ci memoria! Şi, deşi aveam o memorie fenomenală, numere nu puteam învăţa deloc pe de rost, întrucât îmi intrase în cap ideea că matematicile sunt ştiinţele cele mai grele de pe faţa pământului”, se arată în “Viaţa lui Mihai Eminescu”, de George Călinescu.
2. Cu tatăl său a avut nenumărate conflicte din cauza viziunilor diferite despre viaţă. Tatăl lui Mihai Eminescu, Gheorghe, nu îşi dorea ca fiul său să scrie poezii. “Dacă nu ţi-am scris până acum, cauza a fost neîncrederea cu care întâmpini orice voinţă proprie a oricăruia din fiii dumitale, neîncredere argumentată de privirea formalistă ce o ai despre lume, după care orice om care nu căuta numaidecât a se chivernisi, după cum o numeşti dumneata, trebuie să fie un om de nimic. Eşti un părinte nenorocit (nefericit) – adevărat (se poate). Dar eşti nenorocit mai mult pentru că vrei ca fiecare să trăiască şi să-şi măsure paşii după cum doreşti dumneata”, se arată într-o scrisoare a poetului adresată tatălui de la Berlin.
3. Între anii 1864-1865 Mihai Eminescu a fugit de la şcoală pentru a se alătura trupei de teatru Fani Tardini!
4. Lui Mihai Eminescu îi plăcea să joace fotbal. Mărturia vine din partea lui Theodor V. Stefanelli, în “Amintiri despre Eminescu”: Locuiam în strada Cuciur Mare (din Cernăuţi) şi înaintea locuinţei mele se întindea aşa numita toloacă a oraşului, unde studenţii jucau adese în orele libere mingea. Şi Eminescu era adese printer noi şi juca mingea cu noi”.
5. Eminescu era un extraordinar înotător. “Nu departe de Blaj se afla locul unde Tîrnava Mare se vărsa în cea Mică, înainte de a se vărsa în Mureş, Balta de la Ipoteşti şi Prutul de la Cernăuţi făcuseră din Eminescu un bun înotător cu voluptăţi tritonice”, afirma George Călinescu. Poetul era extrem de atras şi de scufundări! “Făcea tot felul de isteţii nautice, intrând în apă într-un loc şi ieşind târziu unde nici nu te aşteptai, spre admiraţia celor mai buni înotători din Blaj. Erau mulţi înotători buni în Blaj, dar cu Eminescu nici unul nu se putea ţinea”, spune Ştefan Cacovean, în “Eminescu la Blaj”.
6. Cu o minte extrem de ageră, Mihai Eminescu s-a orientat şi către sportul minţii. În 1884, poetul se afla în Spitalul Sf. Spiridon din Iaşi. “Era vizitat des de prieteni, de Pompiliu, Burlă, Humpel şi, îndeosebi, jucau şah”, povesteşte George Călinescu în “Viaţa lui Eminescu”.
