Mașina în care hoții au fugit cu piesele de tezaur, găsită. A fost incendiată la nici o jumătate de oră după spargere şi abandonată sub un viaduct

Apar informaţii noi despre tezaurul dacic furat din Olanda. A fost găsită mașina în care hoții au fugit cu cele patru piese de aur expuse la Muzeul Drents. Surse din anchetă au declarat pentru presa olandeză că hoţii care au furat coiful de la Coţofeneşti şi brăţările dacice ar putea fi români, care s-ar ascunde acum în Germania. O echipă de criminalişti români a fost trimisă să lucreze alături de Interpol şi anchetatorii olandezi. 

• Trei suspecţi au fost arestaţi în cazul jafului de la Muzeul Drents din Olanda

Jaful a fost surprins de o cameră de supraveghere. În imagini se văd trei indivizi cu cagule şi mănuşi. Unul dintre ei poartă o geantă mare. Cu o rangă desfac uşa metalică, montează explozibil pe grilajul de fier şi aruncă în aer intrarea. Apoi se duc direct în sala principală.  

"Piesele erau expuse în două vitrine. Coiful singur într-o vitrină şi la câţiva metri de el, între ele fiind ale vitrine de piese, cele trei brăţări. O a patra brăţară era în zona de intrare în expoziţie. Aceea a scăpat", a declarat Ernest Oberlander Târnoveanu, directorul MNIR. 

Un suspect în cazul furtului tezaurului dacic ar fi fost filmat de o cameră de supraveghere cu cinci zile înainte de jaf. Poliţia olandeză a confirmat pentru publicaţia De Telegraaf că se fac investigaţii în ceea ce-l priveşte pe bărbatul care apare în imagini. Este vorba despre un individ îmbrăcat sport, care se plimbă prin muzeu, cu o geantă mare pe umăr, asemănătoare cu cea care apare şi în filmul spargerii.

Maşina hoţilor, descoperită de poliţia olandeză

Există şi o certitudine. Poliţiştii olandezi au găsit maşina cu care au fugit hoţii. Fusese abandonată şi incendiată sub un viaduct, la aproximativ şapte kilometri de muzeu. Ancheta a arătat că autoturismul a fost furat cu două nopţi înainte de jaf, dintr-un cartier aflat la aproape 200 de kilometri distanţă de Muzeul din Drents. Plăcuțele de înmatriculare au fost şi ele furate în aceeaşi noapte dintr-un sat aflat la 100 de kilometri de locul jafului.

Anchetatorii încearcă acum să reconstituie drumul hoţilor şi să afle unde a fost ascunsă maşina, timp de 48 de ore, până la furt, pentru că nu a fost identificată nicăieri. Autoturismul ar fi fost incendiat, la nici o jumătate de oră după spargere. Poliţiştii olandezi au imagini care arată cum a izbucnit focul, dar şi faptul că în apropierea maşinii a oprit un alt vehicul, despre care se presupune că i-a preluat pe spărgători. "Luăm în calcul că explozia maşinii are legătură cu spargerea de la muzeu. Un posibil scenariu este că hoţii au abandonat maşina, i-au dat foc şi au luat un alt autoturism". 

La operaţiune de prinderea a hoţilor lucrează acum ofiţeri din Olanda şi din România, ajutaţi de Interpol. Poliţiştii olandezi au făcut apel la populaţie şi în doar 24 de ore au primit deja peste 50 de ponturi. Surse din anchetă au declarat pentru o publicaţie olandeză că infractorii ar putea fi români. Suspecţii s-ar putea ascunde acum în Germania. 

"Colegii noştri de la Poliţia Română au fost in contact de la primele ore de la aceasta faptă penală gravă comisă asupra patromoniului. toate structurile statului sunt activate şi lucrează", a declarat ministrul de Interne, Cătălin Predoiu. 

Niciun paznic în muzeu

La ora atacului, în clădirea Muzeului Drents nu se afla niciun paznic. Motiv pentru care, Muzeul Naţional de Istorie a României va da în judecată Muzeul Drents, scrie presa olandeză. "Trebuia pază cu om viu. Vina noastră este doar că n-am cerut strict şi insitent ca acele obiecte să fie păzite 24 din 24. Cum adică să dai cu o bombă în perete şi să nu se sesizeze nimeni", spune secretarul de stat Mădălin Voicu. "Sunt câteva lucruri ciudate în acest furt şi atenţia merge îndreptată şi la faptul că infractorii au folosit dinamită, au sutras doar câteva bunuri", subliniază Raluca Turcan, fost ministru al Culturii. 

Sistemul de securitate al clădirii ar fi fost verificat temeinic înainte de expoziţie, susţin oficialii români. "Asiguratorul a mai solicitat întărirea sistemului de securitatea prin adăugarea unor elemente care să blocheze ferestrele, ieşirea de urgenţă şi alte spaţii care să nu fie în contact direct cu expoziţia. Erau în vitrine speciale, cerute de Muzeul de Istorie", mai explică Ernest Oberlander Târnoveanu, directorul MNIR. "Piesele astea sunt piese de valoare universală. E vorb de o pagubă pentru umanitate, nu doar pentru România", subliniază Emanuel Viorel Petac, Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor.  

Comori din 18 muzee ale României erau expuse la Muzeul Drents din Assen, iar valoarea asigurării obiectelor de patrimoniu depăşeşte 30 de milioane de euro. Autorităţile se tem ca piesele de o valoare inestimabilă să nu fie topite de tâlhari pentru un profit de câteva zeci de mii de euro.