Patru milioane de români, expuși zilnic la poluarea fonică produsă de traficul rutier. Ce efecte are asupra organismului

Zilnic, aproape patru milioane de români sunt expuşi la un nivel ridicat de zgomot din cauza traficului. Ce efecte are această expunere îndelungată la zgomotul ridicat?

• China îi dă replica lui Trump. Anunţă tarife vamale de 34% la toate produsele americane începând cu 10 aprilie

Potrivit unui studiu InfoClima, în România, aproape 4 milioane de persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de traficul rutier în timpul zilei (55 dB), aproape 3 milioane se confruntă cu un nivel ridicat de zgomot produs de traficul rutier în timpul nopții (50 dB) și aproape 150.000 persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de traficul feroviar în timpul zilei (55 dB). 

Nu în ultimul rând, aproape 133.000 persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de traficul feroviar în timpul nopții (50 dB ), și aproape 20.000 sunt afectați de expunerea la zgomote puternice produse de traficul aerian, atât ziua cât și noaptea. 

Această expunere poate avea efecte grave asupra sănătății, cum ar fi cele asupra inimii și a sistemului circulator cauzate de efecte fiziologice și emoționale pe termen lung, precum și de o reducere a calității somnului.

Principalele surse de poluare fonică din transport în orașe sunt:

• Mașinile – poluarea sonoră vine din interacțiunea anvelopelor cu drumul la accelerare sau decelerare. Apoi mai avem zgomotele motoarelor, produs la frecarea cu aerul, în funcție de cât de aerodinamică este mașina.
• Trenurile – la care sunt mai multe surse de zgomot relevante, care ar putea să nu depindă toate direct de viteza trenului: zgomotul produs de grupul motopropulsor, cum ar fi motoarele diesel (inclusiv admisie, evacuare și motor), transmisia de viteze, generatoarele electrice, care depind în principal de turația pe minut a motorului (rpm) și sursele electrice, cum ar fi convertoarele, care pot fi în mare parte dependente de electricitate; Zgomotul produs de ventilatoare și de sistemele de răcire, în funcție de turația ventilatoarelor –  în unele cazuri, ventilatoarele pot fi direct cuplate la linia de transmisie; Mai sunt surse intermitente, cum ar fi compresoarele, supapele și altele.
• Avioanele – exceptand aeronavele militare și cele cu elice, principala problema la aeronavele cu 2 sau 4 motoare cu turbina este zgomotul produs la decolare și aterizare.

România stă cel mai prost la poluarea fonică industrială

Aproape 16.000 persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de industrie în timpul zilei (55 dB), în România, iar peste 7.000 în timpul nopții. Sursele industriale pot fi atât instalații industriale mari, cât și mici surse precum uneltele mici sau mașinile de lucru utilizate în fabrici. 

România stă cel mai prost din Europa, conform raportului Environmental noise in Europe din 2020, dacă vorbim despre procentul locuitorilor expuși la poluarea fonică industrială. Chiar dacă industria a avut un declin în România, tot mai întâlnim fabrici precum Kronospan la Brașov și Sebeș, Azomureș la Târgu Mureș sau altele.