Raed Arafat le cere românilor să nu mai ducă mâncare refugiaților: Există riscul să se strice, nu este o criză umanitară

Raed Arafat afirmă că nu se poate vorbi de o criză umanitară pe partea României şi a recomandat cetăţenilor să nu mai vină cu mâncare pentru refugiaţi deoarece există riscul să rămână nefolosită sau să se strice. Șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU) a precizat că au fost găsite peste 400 de locuri într-o mănăstire, iar tabăra din judeţul Suceava va fi una temporară, unde refugiaţii nu vor sta mai mult de trei zile.

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Raed Arafat a declarat, sâmbătă, la PTF Siret, că va fi un punct de comandă în zona de graniţă. 

"Deja s-au instalat anumite chestiuni în plus faţă de ce a fost ieri, noaptea am avut Comitet Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, care a ţinut până aproape la 1 dimineaţă, s-a stabilit că va fi un punct de comandă în zona de graniţă care va fi permanent cu toate instituţiile implicate şi s-a asigurat un suport, corturi, zone de aşteptare, corturi în care să fie acolo cei care dau mâncare, dau apă, să nu stea în aer liber, mai multe măsuri de organizare. Şi s-a stabilit şi pragul de la care se va instala inclusiv prima parte a taberei, ocuparea a 65% din capacitatea centrului de azil de la Rădăuţi", a transmis Raed Arafat, potrivit News.ro. El a precizat că nu se poate vorbi de o criză umanitară pe partea României: "La acest moment nu putem vorbi de o criză umanitară pe partea României, motiv pentru care toţi care vin cu mâncare, la pachete, riscul este ca o parte din această mâncare să rămână nefolosită sau să se strice”.

Șeful DSU a precizat ă există peste 400 de locuri de cazare într-o mănăstire pentru refugiaţii din Ucraina. "Avem locuri de cazare stabilite cu Biserica în peste 400 de locuri într-o mănăstire, mai sunt multe alte locuri care sunt identificate, tabăra va fi o chestie temporară unde nu se stă mai mult de 72 de ore şi după asta se duc către locurile de cazare, fie din judeţul Suceava, fie din judeţele limitrofe. (...) Dacă aici se va aglomera mult, au fost aduse microbuze de control de frontieră care au toată infrastructura necesară de control şi este posibil ca o parte să fie dus în coloană la tabară şi să fie făcut acolo controlul de frontieră pentru decongestionarea zonei de aici. La momentul acesta nu e nevoie”, a explicat Raed Arafat.

Procedura pentru ucrainienii care nu au acte

Întrebat cum se pot proteja oamenii de hoţi, şeful DSU a răspuns: "În primul rând, să intre în legătură cu cei care sunt îmbrăcaţi oficial şi care sunt cei care clar că lucrează în mod oficial şi organizat. Dacă te abordează cineva care nu ştii cine este, nu are nimic pe el, nu ştii ce reprezintă, ai grijă. Sunt oameni care asigură asistenţa care sunt îmbrăcaţi în echipamente ISU sau din partea societăţii civile, Crucea Roşie. Dacă vine cineva care nu ştii cine este, nu ştii ce caută, atunci să ai grijă să te protejezi”. De asemenea, el a transmis şi care este procedura pentru ucrainienii care nu au acte. "Persoanele care nu au acte, există colegi de la Inspectoratul General de Emigrări şi există Poliţia de Frontieră care au procedură pe acest lucru. Nu e o problemă. Ei vor avea un statut care se stabileşte de către Inspectoratul General de Emigrări”, a mai spus Raed Arafat.

Exodul ucrainenilor, de teama ruşilor: peste 120 de mii de oameni au părăsit ţara

Goniţi de război, peste 120 de mii de ucraineni şi-au părăsit ţara în aceste zile, potrivit celor mai noi date ale Agenţiei ONU pentru Refugiaţi. Nu au plecat doar spre vest, ci au încercat să se adăpostească şi în statele vecine. Republica Moldova a primit deja foarte mulţi dintre aceştia.

De când a început criza şi până sâmbătă dimineaţă, mai bine de 29.000 de oameni au trecut graniţa din Ucraina în Republica Moldova.

Aglomerat este şi în punctele de trecere a fronterei Palanca şi Otaci. Acolo, ca şi aici, voluntarii îi aşteaptă pe refugiaţi cu mâncare, cafea, ceai şi încearcă să îi ajute cu adăpost.