Alexandru Rafila, despre tratamentul cu Remdesivir: Speranțe există, dar trebuie să fim precauți

Într-o intervenție în exclusivitate avută la Observator, Alexandru Rafila, reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății, a vorbit despre ce înseamnă și ce beneficii ar putea aduce tratamentul cu Remdesivir.

• EDIŢIE SPECIALĂ Observator. Primele EXIT POLL-uri ale Alegerilor Prezidenţiale, ora 21:00, LIVE la Antena 1
• Un român de 100 de ani a votat la o secţie din Munchen

• Remdesivir este medicamentul care ar putea fi utilizat împotriva coronavirusului.
• Doar doi pacienți cu coronavirus, dintr-un lot testat de 125, au murit la Chicago.

Alessandra Stoicescu: Domnule doctor, începe și România în curând să facă teste pentru Remdesivir. Explicați-ne cât de aproape este să ne vindecăm cu Remdesivir?

Alexandru Rafila, reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății: Este vorba despre două tipuri de studii care se vor desfășura în România. Acest studiu care aparține chiar companiei producătoare și un alt studiu care este organizat de OMS și care aduce și România în rândul celor circa 30 de state, majoritatea din Uniunea Europeană. Speranța există, dar trebuie să fim întotdeauna precauți atunci când facem astfel de aprecieri. În urmă cu 10-12 zile au apărut primele rezultate ale unui trial încheiat într-un spital din Chicago, unde succesul părea extraordinar de concludent. Pacienții cu forme grave ale bolii se vindecaseră în decurs de maxim șapte zile. Erau doar două cazuri de deces din cele 125 de cazuri care au fost incluse în acest studiu. Ulterior, însă, un studiu care nu a fost finalizat, în China, a furnizat niște rezultate contradictorii în legătură cu utilitatea acestui medicament. Însă, acel sit din China nu a finalizat studiul clinic, nu întrunea condițiile de finalizare. În cursul zilei de ieri au venit rezultate din alte două locații cu scheme terapeutice de cinci sau de zece zile. Au arătat rezultate încurajatoare, chiar dacă nu la același nivel cu cele din studiul de la Chicago. Acum rămâne să vedem. Însă trebuie să vă spun de ce se face o schemă de cinci zile și o schemă de zece zile. Se fac aceste scheme pentru că va fi o capacitate de producție limitată, iar dacă schema de cinci zile se dovedește a fi la fel de bună ca și cea de zece zile, atunci vor avea accea de două ori mai mulți pacienți la acest medicament.

Alessandra Stoicescu: Când credeți că știm dacă funcționează sau nu? 

Alexandru Rafila, reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății: La sfârșitul acestui studiu clinic mare, ce cuprinde 4.000 de pacienți, organizat de firma care a produs acest medicament și la sfârșitul studiului organizat de OMS cred că până în toamnă putem să avem un rezultat final al acestor studii și cred că medicamentul ar putea intra în procedura de aprobare a Autorității Americane de specialitate. 

Alessandra Stoicescu: Pe de altă parte, ultima întrebare este despre modelul suedez, lăudat acum. Vorbim despre modelul în care nu au fost impuse atât de multe restricții. Vocile autorizate spun acum că acela este modelul care a scos la iveală că așa este mai bine. Punctul dumneavoastră de vedere și un mesaj, până la urmă, pentru cei de acasă care au această frustrare.

Alexandru Rafila, reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății: Cine a citit cu foarte mare atenție declarația doctorului Ryan, de la Organizația Mondială a Sănătății, a observat că, de fapt, el, acolo, elogiază respectul cetățenilor suedezi pentru recomandările de distanțare socială pe care le-au implementat cu sfințenie chiar dacă în Suedia nu a existat o legislație în acest sens. Scrie că succesul modelului suedez se bazează pe parteneriatul dintre stat și cetățeni. Și încrederea cetățenilor în stat se reflectă prin respectarea acestor recomandări. Deci modelul suedez se bazează pe faptul că ei au avut un comportament de distanțare socială fără să fie nevoie să-l impună cineva. De fapt acesta a fost mesajul pe care l-am citit și eu cu foarte multă atenție, chiar de două ori, al doctorului Ryan. Și asta de fapt sugerează dânsul, că fiecare țară, dacă reușește să educe cetățenii încât să respecte astfel de recomandări, atunci nu mai este nevoie de implementarea unor măsuri dure. Pe de altă parte, este vorba și despre un background cultural. Dacă o să mergeți în Suedia, într-o vară, o să vedeți puțini oameni și care interacționează foarte puțin, doar în anumite locuri.