Raport ULUITOR: În România se înregistrează o creștere de 45,24% a numărului cazurilor de abuz asupra copiilor. Molestarea fizică şi abuzul emoțional, cele mai mari creşteri

Comparativ cu anul precedent, creșterea numărului cazurilor de abuz asupra copiilor este de 45,24%. Forma de abuz preponderent întâlnită este agresiunea fizică, prezentă în 1.877 de cazuri, cu 46,75% mai multe față de anul 2015, potrivit bilanțului pe 2016, publicat de Asociația Telefonul Copilului.

• Cum explică autorităţile "marea evacuare degeaba" a oamenilor din Galaţi. DETALII la Observator 19:00, la Antena 1
• "Nu mai pot nici să mai plâng de atâta supărare". Peste 5.000 de oameni din patru județe, evacuați din calea apelor. 9.000 de pompieri au fost mobilizați în zone

Comparativ cu anul precedent, creșterea numărului cazurilor de abuz asupra copiilor este de 45,24%. Forma de abuz preponderent întâlnită este agresiunea fizică, prezentă în 1.877 de cazuri, cu 46,75% mai multe față de anul 2015, potrivit bilanțului pe 2016, publicat de Asociația Telefonul Copilului.

În anul 2016, la Telefonul Copilului s-au înregistrat 4.565 de situații de abuz asupra copiilor, abuz de tip bullying, violență în familie și discriminare.

Cele mai multe cazuri au fost înregistrate din judeţele Vrancea, Constanța, Teleorman, Vaslui, Neamț, București (sector 5), Dâmbovița, Ilfov, Dolj, Olt, iar cele mai puţine au fost sesizate din judeţele Covasna, Harghita, Sălaj, Tulcea, Bihor, Satu Mare, Bistrița-Năsăud, Brăila, Mehedinți și Arad.

Numărul total de apeluri înregistrate anul trecut la Telefonul Copilului a fost de 88.986, iar dintre acestea 10.356 reprezintă cazuri care au necesitat intervenție și monitorizarea de lungă durată a specialiștilor Asociației Telefonul Copilului, în colaborare cu reprezentanții instituțiilor abilitate la nivel local. Numărul total al cazurilor sesizate la în anul 2016 a înregistrat o creștere cu 33,71% față de anul precedent.

Nevoia de consiliere psihologică a beneficiarilor a reprezentat un procentaj de 29,83%, respectiv 3.090 de situații. Problemele semnalate au fost legate de: nevoia de comunicare cu privire la exprimarea propriilor gânduri, temeri, sentimente legate de familie în procentaj de 39,40%, probleme specifice adolescenților (criză de identitate, probleme sentimentale, dificultăți în relaționare, anxietăți) în procentaj de 32,88%, disfuncționalități în familie în procentaj de 19,29%, depresii și tulburări de comportament în procentaj de 4,94% și comportamente neadecvate manifestate prin gânduri/gesturi extreme în procentaj de 3,49%.

72,85% dintre copii (44,29% fete și 28,56% băieți) au manifestat nevoia de suport psiho-emoțional, iar 27,15% dintre părinți sau alți adulți au solicitat consiliere psihologică pentru îmbunătățirea relației copil – părinți. Pe segmentul gen raportat la grupele de vârstă, datele sunt următoarele: fete 9 – 12 ani (19,29%), fete 16 – 18 ani (11,59%), fete 13 – 15 ani (10,53%), băieți 16 – 18 ani (9,72%), băieți 13 – 15 ani (8,20%), băieți 9 – 12 ani (7,30%), băieți 6 – 7 ani (3,34%) și fete 6 – 7 ani (2,88%).

Principalele forme de abuz sesizate au fost: molestarea fizică (37,32%), abuzul emoțional (25,93%) și neglijarea (24,11%). Mediul de desfășurare al abuzului indică următoarele procentaje: în familie (65,71%), familia extinsă, asistență maternală și centrul de plasament (17,39%), în spațiul public (11,05%) și în mediul școlar (5,85%). Agresorii copiilor au fost: părinții sau unul dintre părinți (72,96%), un alt copil (9,81%), o altă rudă (6,65%), un alt adult (5,93%) și alte categorii (4,65%) din care fac parte: concubin / concubină al / a unuia dintre părinți, cadru didactic, asistent maternal sau membru al personalului centrului de plasament.

Sesizările legate de fenomenul bullying au înregistrat o creștere în procentaj de 25,41% față de anul trecut, respectiv 1.545 de cazuri. Formele în care s-a manifestat fenomenul bullying au fost: insulte, jigniri, porecle, sarcasm în procentaj de 42,98%, loviri, îmbrânciri în procentaj de 38,58% și intimidare, denigrare, insulte cu privire la statutul social în procentaj de 18,44%. Abuzul de tip bullying a avut loc, cu precădere, în școală / grădiniță (81,96%) și în medii precum online / spațiul public (18,04%).

Agresorii asociați abuzului de tip bullying au fost: alt copil (97,44%), cadru didactic (1,47%) și alt adult (1,09%). 84,97% au fost copii cei care au sesizat situații de abuz de tip bullying (51,02% băieți și 33,95% fete), iar 15,03% părinți sau alți adulți.

Pe segmentul gen raportat la grupa de vârstă, datele colectate de Asociația Telefonul Copilului sunt următoarele: băieți 9 – 12 ani (34,15%), fete 9 – 12 ani (23,80%), băieți 16 – 18 ani (7,41%), fete 13 – 15 ani (6,83%), băieți 13 – 15 ani (6,05%), băieți 6 – 7 ani (3,41%), fete 6 – 7 ani (3,32%).

Solicitările de consiliere juridică au înregistrat o creștere în procentaj de 24,42% față de anul 2015, respectiv 1.187 de situații. Acestea s-au referit la: probleme legate de familie (încredințarea minorului, violența în familie, menținerea legăturilor personale ale copilului cu părintele care nu a obținut încredințarea) în procentaj de 60,57%, drepturile copilului în procentaj de 24,18% și alocații / prestații sociale în procentaj de 15,25%.

Copiii și adolescenții care au contactat Telefonul Copilului în anul 2016 provin din: familii nucleare (84,17%), familii monoparentale (8,10%), familii extinse (5,03%), respectiv familii adoptatoare, alte familii care au primit copii în plasament, precum si copii ai căror părinți au decedat (2,70%).

Starea emoţională a copiilor la începutul apelului a fost identificată de specialiştii Asociaţiei Telefonul Copilului astfel: 56,57% dintre copii simţeau apăsare, 16,27% frustrare/depresie, 11,64% frică/anxietate, 9,10% tristeţe/singurătate și 6,42% furie/panică.

Băieții au contactat cel mai mult Telefonul Copilului 116 111, în procentaj de 40,05%, urmați de fete în procentaj de 34,23%. Părinții sau alți adulți au contactat 116 111 în procentaj de 25,72%.

Mediul de proveniență cel mai frecvent raportat a fost mediul urban (46,89%) urmat de mediul rural (40,34%). În 12,77% dintre situațiile înregistrate la 116 111, apelanții nu au dorit să menționeze mediul de proveniență. Regiunea raportată cu preponderență a fost Moldova (27,85%), urmată de Muntenia (21,32%), București (11,58%), Transilvania (10,25%), Oltenia (10,11%), Dobrogea (6,60%) și Banat (2,28%). Apelanții au solicitat confidențialitate privind regiunea din care provin într-un procentaj de 10,01% dintre situații.