Recrutări pentru militari voluntari în termen. Câţi bani vor primi în total românii care fac stagiul de patru luni de pregătire

Patru luni de pregătire militară, cu salariu şi bonus la finalul stagiului. Este formula prin care Ministerul Apărării vrea să atragă tinerii între 18 şi 35 de ani pentru a crea o nouă categorie de personal: militarul voluntar în termen. Proiectul de lege a fost prezentat astăzi parlamentarilor. Şeful armatei a avertizat public că strategia României de pregătire a populaţiei pentru război este depăşită. 

• Șapte militari, aflați în concediu pentru creșterea copilului, au luptat în Congo în armata lui Potra. Alți 466 de rezerviști au plecat ca mercenari

Şeful Armatei a prezentat parlamentarilor din comisiile de apărare planul său pentru înfiinţarea corpului de militari voluntari în termen. 

Bogdan Rodeanu, deputat Comisia de Apărare: În momentul de faţă, sistemul rezervistului voluntar nu presupune o instruire atât de temeinică.

Câţi bani vor primi în total românii care fac stagiul de patru luni de pregătire

Nicu Fălcoi, deputat Comisia de Apărare: Nu vorbeşte nimeni de stagiu militar obligatoriu, ci doar de un stagiu militar pe bază de voluntariat. 

Dacă proiectul va deveni lege, militarul voluntar în termen va trebui să facă un stagiu de pregătire de patru luni. Se poate înscrie orice tânăr, cu vârsta între 18 şi 35 de ani, indiferent de sex. Statul asigură soldă şi un bonus la sfârşitul perioadei de pregătire - trei salarii medii brute, adică aproape 20.000 de lei. Planurile de reformă militară îi preocupă pe tineri, indiferent dacă ar vrea sau nu să se înroleze voluntari. 

Bărbat: Nu-mi surâde pentru că am văzut situaţia de lângă graniţă şi am văzut că toţi cei care au făcut pregătirea de voluntari au fost chemaţi la datorie.

Student: S-ar putea ca pe viitor să iau în considerare şi tinerii ar trebui să ia în considerarea partea asta. Pentru că e una importantă.

Tânăr: Nu sunt o persoană violentă, nu cred că aş face faţă. Aş spera să nu trebuiască să ajut în felul acesta.

Deocamdată, autorităţile fac inventarul oamenilor şi rezervelor disponibile. Instituţii de stat şi companii private din ţară au fost notificate de Ministerul Apărării să pregătească liste cu angajaţii care pot fi mobilizați. Centrele militare teritoriale lucrează şi la tabele cu firmele de la care pot rechiziţiona bunuri în caz de război. Pregătiri similare au fost anunţate în Germania, Marea Britanie, Polonia şi Norvegia. 

Vlad Gheorghiţă, şeful Statului Major al Apărării: Este un război al Rusiei cu lumea democrată. Nu este un război cu Ucraina.

Liderii mondiali se tem că Ucraina ar putea fi doar începutul unei invazii în Europa şi că Putin ar putea ataca o țară NATO. În cazul acesta, toți aliații vor răspunde cu toate forțele din dotare.

Pe lângă forțele militare uriașe ale Statelor Unite, comparabile ca număr de soldați activi cu ale Rusiei, să vedem cu ce ar veni la luptă, dacă ar fi nevoie, aliații NATO. Și mă refer aici, la vecinii apropiați și mai îndepărtați ai Ucrainei. Polonia are una dintre cele mai numeroase armate, peste 200 de mii de militari activi. De partea cealaltă a Mării Negre, Turcia contribuie la forța NATO cu peste 350 de mii de soldați. Și Ungaria vine cu puțin peste 40 de mii, iar România cu 80 de mii de militari. Dacă ne uităm și la Franța, Germania, Marea Britanie și ele adună o forță militară activă de aproape 600 de mii de soldați.

Vlad Gheorghiţă - şeful Statului Major al Apărării: Efectivul suficient pentru o armată profesionistă în România ar fi undeva în jur de 120.000. Ne dorim să introducem un serviciu militar în termen voluntar. Avem comenzi pentru industria naţională de apărare pentru următorii 30 de ani. 

Încă de anul acesta, România începe să primească o parte din aceste comenzi. Este vorba despre dronele de luptă Bayraktar TB2, din Turcia, aparate de zbor care vor fi operate de militarii Bazei Aeriene 93 din Timișoara. Tot la capitolul drone, în programul de înzestrare mai sunt șapte sisteme a câte trei aparate Watchkeeper X, fiecare sistem cu un centru de comandă și control la sol. România a aprobat și achiziția de sisteme Patriot, patru dintre ele sunt deja în țară, două au venit chiar la începutul acestui an. Mai trebuie să primim trei. Sistemul antiaerian este unul dintre cele mai performante, dar și cele mai scumpe din lume. O singură rachetă costă un milion de dolari. Și... poate cea mai importantă parte din programul de achziții - din 2030, supersonicele F-16 vor fi înlocuite de avioanele miltirol F-35 Lightning II.

Luminiţa Odobescu, ministrul de Externe: Evident, trebuie să fim pregătiţi şi acesta este şi obiectivul nostru. Lucrăm cu aliaţii noştri pentru a asigura postura de apărare şi descurajare la Flancul Estic şi de asemenea de a asigura securitatea la Marea Neagră.

Proiectul de modificare a legii propus de Ministerul Apărării urmează să intre în dezbaterea parlamentarilor. Ar putea fi implementat şi mai rapid, prin hotărâre de guvern.