România printre țările cu cea mai mare producție de lemn de foc din UE - Eurostat. Într-un singur an țara noastră a exploatat 6,4 milioane metri cubi
Producţia de lemn rotund (buşteni) pentru combustibil în Uniunea Europeană s-a situat la 118,5 milioane metri cubi anul trecut, arată datele publicate marţi de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat). Producţia de anul trecut reprezintă o creştere cu 4% comparativ cu 2020 (113,8 milioane metri cubi) şi cu 3% faţă de 2019 (115 milioane metri cubi), notează Agerpres.
De Redactia Observator la 20.12.2022, 14:37
În 2021, cinci state membre UE au raportat cea mai ridicată producţie de lemn pentru combustibil: Franţa (26,7 milioane metri cubi), Germania (23,2 milioane metri cubi), Finlanda (8,9 milioane metri cubi), România (6,4 milioane metri cubi) şi Suedia (5,5 milioane metri cubi), împreună fiind responsabile pentru 65% din producţia UE de lemn pentru combustibil.
Comparativ cu 2020, cele mai mari creşteri ale producţiei de lemn pentru combustibil au fost raportate anul trecut în Germania, Franţa (ambele cu 15%) şi Ungaria (14%), iar cel mai semnificativ declin a fost în Luxemburg (minus 23%), Austria (minus 8%) şi Estonia (minus 6%). Lemnul este din ce în ce mai folosit ca sursă de energie regenerabilă. Producţia de lemn rotund pentru combustibil a crescut semnificativ în ultimii ani (18% în 2019 comparativ cu 2016), înainte de a scădea în 2020, în contextul efectelor pandemiei.
România reîmpădurește cu bani din PNRR
Guvernul a adoptat recent la propunerea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul silviculturii. Actul normativ modifică şi completează o serie de acte normative din domeniul silviculturii. Astfel, sunt reglementare măsuri pentru punerea în aplicare a PNRR, la Componenta C2 – Păduri şi Protecţia Biodiversităţii, Ţintele 25 şi 26 Investiţii 1. Campanie naţională de împădurire şi reîmpădurire, inclusiv păduri urbane, unde România s-a angajat să împădurească şi să reîmpădurească o suprafaţă de 56.700 ha, până în anul 2026.
Pentru realizarea acestor împăduriri este necesară instituirea unei noi categorii de vegetaţie forestieră din afara fondului forestier naţional, şi anume: "culturi agroforestiere de pe terenuri agricole", având în vedere interesul fermierilor de a realiza asemenea tipuri de împăduriri, arată comunicatul de presă al Ministerului Mediului.
De asemenea, este modificată definiţia materialelor lemnoase (de la pct. 21 din anexa nr. 1) prin încadrarea puieţilor forestieri în categoria materialelor lemnoase, scopul fiind reducerea costurilor de producere a acestora, precum şi stimularea producerii puieţilor forestieri prin utilizarea sumelor din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor.
Prin acest act normativ se elimină orice barieră în acţiunea de împădurire a terenurilor afectate de factori biotici şi abiotici, fiind eliminată constrângerea limitativă a proprietarilor de fond forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice şi proprietate publică şi privată a unităţilor administrativ-teritoriale, de a fi înscrişi în Registrul naţional al asociaţiilor de proprietari de păduri, pentru a beneficia de facilităţile prevăzute la art. 971 alin. (4).
Prin ordonanţa de urgenţă aprobată miercuri este completată legislaţia naţională privind evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice, cerinţă a Comisiei Europene în Cauza 2020/2033, determinată de faptul că prevederile ordinelor de ministru care reglementau acest aspect au fost suspendate de instanţa de judecată, mai indică sursa citată.
Prin aprobarea actului normativ este asigurat cadrul legal pentru amplasarea sau extinderea componentelor Reţelei Naţionale de Supraveghere Meteorologică şi a infrastructurii de telecomunicaţii speciale pe terenurile forestiere proprietate publică a statului. Extinderea reţelei naţionale de observare a Sistemului Meteorologic Naţional Integrat (SIMIN), se va realiza de Administraţia Naţională de Meteorologie, instituţie aflată sub autoritatea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, în parteneriat cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, ca şi componentă a PNRR.
Un alt aspect este reglementat în prezentul proiect de ordonanţă de urgenţă a Guvernului este majorarea termenului, de la 30 de zile la maximum 90 de zile, necesar accesului în regim de urgenţă, pentru remedierea unor defecţiuni prin operaţiuni speciale la alte orizonturi de exploatare din cadrul capacităţilor existente şi a repunerii în funcţiune a capacităţilor de producţie nefuncţionale, în vederea suplimentării producţiei de petrol şi gaze naturale, precum şi pentru intervenţiile cu caracter urgent pentru execuţia lucrărilor de punere în siguranţă a infrastructurii de transport rutier şi feroviar.
