România pune lacătul pe fermele de blănuri din 2027. Parlamentul interzice creşterea nurcilor şi şinşilelor pentru blană

Se pune lacătul pe fermele de blănuri de la 1 ianuarie 2027. Parlamentul a decis că interzice creşterea nurcilor doar pentru blană. În ţara noastră mai funcţionează acum nouă astfel de ferme de nurcă sau şinşila. Iniţiativa a venit în urma unei investigaţii făcute de un ONG despre condiţiile groaznice în care sunt crescute animalele.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Proiectul privind interzicerea fermelor de blănuri începând cu 1 ianuarie 2027 a ajuns marți la votul final în Camera Deputaţilor. Astfel, România devine a 21-a țară din Europa care reglementează interzicerea creșterii animalelor exclusiv pentru blană.

Deputaţii au votat, marţi, cu 217 voturi ”pentru", 6 "împotrivă" şi 7 abţineri, un proiect de lege care interzice creşterea, capturarea intenţionată, precum şi uciderea, în scopuri comerciale, a speciilor de şinşila şi de nurcă, începând cu data de 1 ianuarie 2027. Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.

La finalul anului 2022, un grup de parlamentari români a iniţiat un proiect de lege care interzice creşterea animalelor pentru blană în ţara noastră. 

Cum a pornit iniţiativa

Iniţiativa a venit în urma unei investigaţii făcute de un ONG despre condiţiile groaznice în care erau crescute aceste animale în unele ferme din România: în cuşti mici şi mizere, în care abia au loc să se mişte 3 sau 4 exemplare. 

"Am strâns semnături pentru petiţie, am avut un opinion poll în România care arată că 67% dintre români sunt de acord cu închiderea fermelor. Nimic nu mai justifică prezenţa acestor ferme cu nişte animale chinuite", spune Andrea Rosetti, director ONG.

Măsura ar putea ruina afacerile

Producătorii de blănuri s-au arătat indignaţi, mai ales că această măsură le-ar putea ruina afacerile. "Ei vin cu 74.000 de semnături şi le depun la Parlament! N-au nicio valoare juridică! În dezbaterile de acum câteva zile din comisia de agricultură, reprezentantul ANSVSA a declarat că are în atenţie fermele de blănuri. A spus că nu s-au constat nereguli în condiţiile de bunăstare şi nu s-au constatat nereguli", a declarat Daniel Mărgărit, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Blănuri.

Războiul s-a dus şi în lumea designerilor. Flora Năstase, supranumită şi regina blănurilor, desfiinţează iniţiativa activiştilor. "Este normal să folosim animalele ca să le mâncăm, nu pentru blană? Este cea mai ecologică formă de îmbrăcăminte! Haina artificială este un pet pe care îl pui pe tine! E ca şi cum ai face şi ai vinde pantofi de plastic", a mărturisit Flora Năstase, designer de blănuri. 

"Fabricile de blană din România sunt foarte importante! Ele aprovizionează unele dintre brandurile de top. Îi îndemnăm pe politicienii din România să nu meargă înainte cu acest proiect!", a adaugat Mark Outen, CEO International Fur Federation.

Noua generaţie de creatori români vrea să stopeze acest trend

La polul opus, noua generaţie de creatori români vrea să stopeze acest trend. "Blănurile nu sunt la modă. Şi nu are niciun fel de sens să avem aceste crescătorii. Foarte multe branduri internaţionale au renunţat", spune Ioana Ciolacu, designer vestimentar.

Primele interdicţii au fost luate în Marea Britanie în 2003. Ulterior s-au alăturat iniţiativei şi Germania, Italia, Franţa sau Olanda.