Românii suspină după comunism. Cum explică sociologii acest fenomen care îi cuprinde mai ales pe tinerii născuți după '90

E 2022 și nostalgia comunistă cuprinde România parcă mai abitir decât în ultimii ani. Iar fenomenul e des întâlnit în sociologia universală: cu cât se îndepărtează mai mult de un regim opresiv cu atât oamenii tind să îl romanțeze iar, îndeosebi tinerii care poate nici nu l-au trăit, să îl idealizeze.

• ANCHETĂ. Scoici cu substanţe cancerigene şi metale grele, la restaurante. Pescarii le adună din zone interzise

Astfel, șase din zece români consideră că, în prezent, situaţia din România este mai rea decât era înainte de 1989! Iar numărul nostalgicilor este tot mai mare. Două sondaje realizate - unul în primăvară şi altul acum, în toamnă, indică clar această tendinţă de creştere, cu peste 3% în doar câteva luni. În ceea ce priveşte viitorul, optimismul românilor este în scădere. Mai puţîn de patru din zece persoane consideră că, în 2050, situaţia din România va fi mai bună.

Viitorul pesimist e legat și de catastrofa climatică spre care ne îndreptăm. Ambele sondaje indică faptul că peste 68% din cei chestionaţi sunt de acord cu tranziţia la surse de energie prietenoase cu mediul.

În ceea ce priveşte reducerea consumului de energie, mai mult de jumătate dintre respondenţi spun că preţul facturilor i-ar face să ia măsuri de economisire. În timp ce aproape trei sferturi declară că ar dori să instaleze panouri fotovoltaice la casă sau blocul în care locuies.

Românii, dezinteresați de poluarea aerului, dar îngrijorați de problema defrișărilor ilegale

În ceea ce priveşte transportul, însă, 43% declară că preferă maşina personală, în localităţi, pe distanţe mai lungi. De altfel, poluarea aerului nu se regăseşte printre cele mai mari motive de îngrijorare, potrivit barometrului. Aproape şase din zece români au spus că principala problemă de mediu pentru ţara noastră sunt defrişările ilegale. Iar peste 42 de procente au indicat poluarea apelor.

Respondenţii au menţionat şi trei probleme principale din sistemul de educaţie românesc. Astfel, aproape 54 de procente au precizat slaba pregătire şi dezinteresul unora dintre profesori. Peste 45% - abandonul şcolar din mediile defavorizate, iar 41% - lipsa de disciplină a elevilor. În cadrul sondajelor, majoritatea românilor au mai spus şi că sunt de acord cu reducerea taxelor pentru companiile care fac noi investiţii benefice economiei ţării. Iar aproape 90% declară că populaţia ar trebui consultată mai des pe teme majore de interes naţional sau local.