Scandalul Bâstroe. Grindeanu vrea să trimită 3 nave să facă măsurători pe canal. Cazul a ajuns motiv de ceartă PNL-PSD

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, spune că navele româneşti sunt pregătite să măsoare adâncimea canalului Bâstroe. O face printr-o postare pe o reţea de socializare. Asta în contextul în care preşedintele Klaus Iohannis a reacţionat şi el la scandal: Nu este momentul să atacăm Ucraina în baza unor date incerte, a spus el. Şi a dat apoi vina pe politicieni pentru ce se întâmplă.  

• Atac nemilos în Odesa: patru morţi şi zeci de răniţi. Castelul "Harry Potter", aflat pe malul mării, a fost lovit şi distrus de flăcări

Trei nave ale AFDJ Galați așteaptă acceptul pentru a face măsurători pe Canalul Bâstroe, anunță ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu: "Noi suntem pregătiți! Trei nave ale AFDJ Galați - dotate cu echipamente pentru măsurarea adâncimii canalelor navigabile - așteaptă acceptul pentru a face măsurători pe Canalul Bâstroe", transmite Sorin Grindeanu.

Anunțul ministrului Transporturilor și Infrastructurii vibne după ce președintele Klaus Iohannnis a declarat miercuri că ucrainenii au solicitat să existe discuții la nivel de experți și cu Ministerul Transporturilor, și cu Ministerul Mediului, și pe alte paliere. "Aceste discuții nu au avut loc, dar ai noștri inflamați și hotărâți fac afirmații care nu au încă un fundament dovedit. Ucrainenii afirmă că ei draghează pentru întreținere și nu pentru altceva, acuma dacă este așa sau nu e bine să se verifice, dar cred că este bine să se verifice împreună cu ei, până la urmă este teritoriu național ucrainean, și cred că este foarte bine ca politicienii noștri înainte să țină discursuri inflamate să lase experții să vadă ce se întâmplă real acolo, dacă se respectă sau nu legislația internațională, să se discute în bilateral, dar și cu CE pentru a lua măsurile care se impun", a mai spus șeful statului.

Rada Supremă a Ucrainei îşi asumă că a făcut lucrări de adâncire

Un deputat ucrainean a postat ieri un mesaj în care scrie că pe Bâstroe s-au desfăşurat ample operaţiuni de dragare. Nu de mentenanţă, ci lucrări majore, de ADÂNCIRE a şenalului navigabil, de la 3,9 metri cât erau înainte de începerea războiului la peste 6,5 metri acum. Postarea sa este asumată, instantaneu, de Rada Supremă a Ucrainei. Practic, statul vecin nu va mai avea nevoie de canalul Sulina pentru import sau export cu vase de până în 12 mii 500 de tone.

Va folosi pentru asta canalul Bâstroe şi braţul Chilia, pe care îl consideră "cale navigabilă interioară". Dincolo de impactul comercial evident pentru că Ucraina nu va mai plăti pentru tranzitarea canalului Sulina, mai grav e că Delta Dunării, aşa cum o ştim, riscă să devină o amintire

Ciolacu: Mărirea adâncimii în Canalul Bâstroe - un lucru nepermis

Mărirea adâncimii în Canalul Bâstroe de către Ucraina, pentru navigarea cu un pescaj de 7 metri, reprezintă un lucru nepermis de acordurile internaţionale, a declarat, luni, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, liderul PSD

"Nu se pune în balanţă ajutorul pe care trebuie să-l facem - şi umanitar, şi economic, şi nu numai Ucrainei - cu situaţia de la Canalul Bâstroe. La nivelul UE s-a hotărât că singurul canal navigabil din Delta Dunării este Sulina şi, printr-o excepţie, MAE, îndreptăţit, şi-a dat un acord ca la un pescaj de 3,5 să se poată naviga în această situaţie excepţională în care se află Ucraina. S-a constatat, am văzut cu toţii anunţurile făcute de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii din Ucraina, că se poate naviga cu pescaj de 7 metri. Asta înseamnă că acolo s-au făcut nişte lucrări şi s-a mărit adâncimea, lucru nepermis de acordurile internaţionale şi de mediu", a declarat Ciolacu, potrivit Agerpres. 

Preşedintele Camerei Deputaţilor a anunţat că pe data de 24 februarie va avea o întrevedere cu ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, prilej cu care va discuta această situaţie. El a adăugat că situaţia se va discuta totodată prin MAE şi, cel mai probabil, prin Ministerul Transporturilor împreună cu Ministerul Infrastructurii şi Transporturilor din Ucraina şi s-a arătat ferm convins că, după aceste discuţii, se vor găsi şi soluţiile tehnice. "Din punctul meu de vedere, trebuie să se intre în legalitate cât mai repede şi se poate face acest lucru şi tehnic. (...) Am vorbit (în coaliţie - n.r.) de principii şi de decizia că nu se poate face în continuare acest transport cu pescaj mai mare de 7 metri", a subliniat liderul PSD.

Pe de altă parte, el consideră că "nu trebuie să începem să împărţim oamenii în buni şi răi, în susţinători ai Rusiei, când vrem să ne apărăm Delta Dunării". "Delta Dunării e ceva sacru pentru România. Nimeni nu se poate apropia de Delta Dunării, ca să înţelegem foarte clar", a transmis Marcel Ciolacu.

Întrebat dacă situaţia legată de Canalul Bâstroe nu afectează deja Delta Dunării, el a spus: "Să sperăm că nu într-un mod radical. Categoric că afectează, pentru că altfel n-am fi avut aceste acorduri de adâncime, dacă nu ar fi afectat. Acele acorduri s-au făcut în urma unor expertize. (...) MAE şi-a dat acordul de a se naviga şi pe Chilia, şi pe Canalul Bâstroe. Cum se dă un accept, se poate şi retrage".

PNL: Politizarea şi propaganda în cazul Bâstroe trebuie să înceteze

Ionuţ Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL a transmis joi că politizarea şi propaganda în cazul Bâstroe trebuie să înceteze, relatează news.ro. La fel şi pe restul de subiecte anti-Ucraina care sunt împinse, în mod forţat, într-o poleială propagandistică, manipulatoare. Trebuie să ne opunem ferm încercărilor disperate ale unora de a alimenta acest război hibrid, a cărui componentă informaţională - de fake news şi propagandă rusească, a mai arătat reprezentantul PNL.

"Trebuie să înţelegem cu toţii, la nivelul societăţii, al clasei politice şi al presei, că abordarea panicardă şi distorsionată a unor teme în spaţiul public în aceste zile e profund nocivă. Vedem speculate intoxicări pe subiecte care ştim bine că întotdeauna se rezolvă cu respectarea legii şi a procedurilor, cu dialog interinstituţional coerent şi cu atenţie la contextul geopolitic în care ne aflăm", spune purtătorul de cuvânt al PNL. 

Potrivit lui Ionuţ Stroe, "politizarea şi propaganda în cazul Bâstroe trebuie să înceteze". "La fel şi pe restul de subiecte anti-Ucraina care sunt împinse, în mod forţat, într-o poleială propagandistică, manipulatoare. Aşa cum spuneam şi ieri, acest nou zgomot al portavocilor Moscovei vine în contextul vizitei preşedintelui american şi al discuţiilor purtate cu preşedintele României, Klaus Iohannis, şi cu ceilalţi şefi de state din formatul B9 - în contextul lumii civilizate adică, al consolidării relaţiilor şi parteneriatelor strategice cu NATO şi UE", afirmă Stroe.

"Trebuie să ne opunem ferm încercărilor disperate ale unora de a alimenta acest război hibrid, a cărui componentă informaţională - de fake news şi propagandă rusească - are singurul scop de a zdruncina principiile democraţiei, ale siguranţei românilor şi ale apartenenţei noastre la alianţele şi structurile care condamnă crimele împotriva umanităţii ale regimului Putin. Lumea civilizată luptă pentru dreptul la viaţă, iar locul nostru trebuie să rămână de această parte", mai spune Ionuţ Stroe. 

Kelemen Hunor: Ucraina ar trebui să oprească lucrările pe Canalul Bâstroe. Trebuie să protejăm interesele multiple ale României

Preşedintele UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor, consideră că Ucraina ar trebui să oprească lucrările pe Canalul Bâstroe, până când specialiştii se vor pronunţa şi vor lua o decizie. Întrebat, miercuri, la Euronews România, ce ar trebui să facă România în cazul scandalului legat de Canalul Bâstroe, Kelemen Hunor a spus că trebuie să fie puse pe primul loc interesele României.

"Trebuie să stabilim interesele României pe termen scurt, mediu şi lung şi să protejăm Delta Dunării. Acesta este un interes legitim pentru care trebuie să ne luptăm şi trebuie să fie pe primul loc. Ce interes avem din punct de vedere geopolitic? Să existe Ucraina suverană şi cu teritoriul integral păstrat şi să se retragă Rusia, fiindcă dinspre Rusia nu a venit nici securitate, nici bunăstare, nici libertate şi nu va veni nici de acum încolo. Noi trebuie să avem o zonă de buffer şi să vedem ce doreşte Ucraina", a spus Kelemen.

Acesta a precizat că autorităţile de la Kiev au sesizat România încă de anul trecut că doresc o lucrare de întreţinere, iar în 2019-2020 au sesizat că vor să facă canalul navigabil pentru vapoare de mare tonaj. "Încă nu s-au finalizat discuţiile transfrontaliere. Au fost discuţii tehnice, a fost ministrul Mediului, s-a discutat cu ministrul Mediului Tanczos Barna. Dacă Braţul Chilia se va adânci, sunt praguri pentru a reduce viteza cursului, iar dacă dispar pragurile avem o problemă. Dispar acele praguri ceea ce va avea consecinte  inclusiv pentru sturioni, calea de migraţie principală pentru această specie fiind Braţul Chilia. Dar mai există şi o altă chestiune din punct de vedere al transportului, Braţul Chilia este o cale navigabilă internaţională, iar Sulina va pierde extrem de mult din importanţă", a explicat vicepremierul.

Kelemen Hunor susţine că până când specialiştii îşi vor spune cuvântul, ucrainenii ar trebui să înţeleagă şi ar trebui să oprească lucrările. "Ei vorbesc de mentenanţă, unii dintre ei, ministrul Transporturilor vorbeşte despre o adâncire, iar până se clarifică, ar trebui să se oprească. În Guvern nu am discutat, dar eu cred că Ministrul de Externe a făcut demersuri diplomatice către partea ucraineană. Până când se clarifică aceste aspecte, să se oprească lucrările. Lucrări de mentenanţă pot fi făcute, dar alte lucrări nu. Fiindcă nu poţi să ţii cont de altceva decât de interesul României, şi în acest conext geopolitic trebuie să asiguri pentru Ucraina tot ce se poate", a conchis Kelemen Hunor.