Scandalul canalului Bâstroe. De pe 15 martie navele vor începe să măsoare adâncimea canalului și să cartografieze fundul apei

Pentru prima oară de la izbucnirea scandalului cu adâncirea canalului Bâstroe, partea română şi partea ucraineană au stat azi faţă în faţă la masa negocierilor. Navele hidrografice de la Galaţi vor intra, din 15 martie, pe canalul Bâstroe, însoţite de militari ucraineni. Specialişti din ambele ţări vor cartografia fundul apei şi vor măsura adâncimea, atât a braţului Chilia cât şi a canalului Bâstroe.

• Războiul hibrid al Kremlinului. Propaganda rusă a inundat Tiktok cu mesaje prin care îndeamnă românii la un război direct împotriva Europei

Reporterul Observator a măsurat, cu ajutorul unui sonar, adâncimea apei la confluenţa braţului Chilia cu canalul Bâstroe. Ministerul Infrastructurii din statul vecin, Căpitănia Portului Ismail şi, ulterior, Rada Supremă a Ucrainei au anunţat, rând pe rând, că adâncimea canalului Bâstroe a crescut, de la începerea războiului din Ucraina şi până la începutul lunii februarie, de la 3 la 6,5 metri. Când Comisia Europeană a cerut lămuriri, partea ucraineană a spus că nu au făcut decât lucrări de mentenanţă.

Nicolae Ciucă, premierul României: "Se discută și se caută lămurirea datelor legate de ceea ce s-a întâmplat pe canalul Bâstroe." 

La prima discuţie oficială dintre România şi Ucraina. Ce au spus oficialii ucraineni?

Ionuț Sorin Banciu, Secretar de stat Ministerul Mediului: "Autorităţile din Ucraina Au spus că nu se mai fac lucrări de două săptămâni, că au existat nişte lucrări de dragare operaţională punctuale."

Şi, totuşi, noi am găsit dragorul Ingulsky la treabă pe canalul Solomonov... 

Sonia Simionov, reporter Observator: "Suntem la intersecţia canalului Solomonov cu braţul Chilia, braţ pe care România îl împarte cu Ucraina. Iar acela este dragorul ucrainean Ingulsky, care acum deversează ce a dragat pe braţul Chilia." 

În plus, am identificat, cu ajutorul aplicaţiilor de trafic maritim, dragorul Hegeman făcând drumuri repetate între gura de vărsare a canalului Bâstroe şi largul Mării Negre. Chiar şi azi, ambele nave sunt la datorie. 

Explicațiile oferite de ucraineni

Ionuț Sorin Banciu, Secretar de stat Ministerul Mediului: "În acelaşi timp, ne-au explicat faptul că s-au făcut acţiuni de deminare. Este un război, au existat nave care au fost afectate de aceste mine."

În lipsa unor măsurători exacte, partea română nu poate evalua riscurile pe care lucrările făcute de ucraineni le-ar putea avea asupra Deltei. 

Ionuț Sorin Banciu, Secretar de stat Ministerul Mediului: "Binenţeles că orice lucrare poate influenţa Delta Dunării, dar aici trebuie să vedem. Lucrările de menţinere au un impact nesemnificativ. Dacă discutăm despre lucrări de investiţii, de noi lucrări, de, nu ştiu, infrastructură portuară, terminale pe care vecinii noştri din Ucraina vor să le facă în portul Ismail, la Dunăre, atunci da. Se studiază acest impact, se fac calcule, se fac măsurători ale acestui impact şi se iau măsuri în consecinţă." 

Dan Trifu, vicepreședinte Eco-civica: "Orice trestie, papură, vrei să mişti în Delta Dunării, trebuie ca statul român să fie informat, să facă nişte studii adecvate şi să vedem ce putem face şi ce nu putem. Altfel, vedeţi şi dumneavoastră, se poate pune în pericol acest ecosistem unic în Europa şi anumite hai să spunem habitate, specii unice în lume, chiar multe dintre ele fiind pe lista roşie, adică periclitate, pe cale de dispariţie."

Dan Trifu, vicepreședinte Eco-civica: "Canalul Bâstroe este principala rută de migraţie a sturionilor, da? În momentul când te apuci şi faci asemenea dragări, normal că pui în pericol tot acest culoar, iar sturionii ştiţi bine că este o specie protejată, deci este o specie la extrem, pentru care trebuie să luăm măsuri deosebite." 

Pe Bâstroe nu puteam intra fără acordul vecinilor

Florentina Lazăr, reporter Observator: "Reprezentanţii Ministerului Transporturilor au transmis că măsurătorile pe canalul Bâstroe şi braţul Chilia vor începe pe 15 martie şi vor dura 10 zile. Acestea vor fi realizate de experţi din România şi Ucraina. De altfel, ţara noastră are deja pregătite trei nave în acest sens. În contextul războiului, militarii ucraineni vor asigura securitatea navelor dar şi a personalului în timpul desfăşurării acestor activităţi." 

Ionuț Sorin Banciu, Secretar de stat Ministerul Mediului: "Nu înseamnă că dacă există un impact, el nu poate fi atenuat. Dar cu siguranţă orice impact semnificativ asupra mediului va fi atenuat, pentru că altfel nu putem să respectăm, practic, procedurile internaţionale. Iar Ucraina şi-a asumat că va urmări toate aceste proceduri şi sunt deschişi la dialog, la consultare şi la găsirea unor soluţii care să nu afecteze Delta Dunării, pentru că Nimeni nu-şi doreşte să pierdem Delta Dunării.

Este important să ne bazăm pe studii, studiile astea nu se fac peste noapte, impactul oricăror lucrări se poate vedea în timp, nu imediat şi de-asta este important să monitorizăm constant şi continuu ceea ce se întâmplă în Delta Dunării." 

Dan Trifu, vicepreședinte Eco-Civica: "Imediat ce studiile or să fie gata, cu siguranţă, chiar şi prin instanţă, vă garantez acest lucru, o să obligăm părţile de decizie să se supună acestor studii şi să trecem la măsuri reparatorii."