Șoferii se încăpățânează să treacă pe sub podul de la Prejmer, acolo unde o grindă uriașă s-a prăbuşit din senin. Construcția, pericol public
Dezastrul podurilor de la noi a ajuns la un nou nivel. Cel al grinzilor care cad. După incidentul de lângă Braşov, când o bucată de pod a căzut peste calea ferată, a ieşit la iveală că sute de alte construcţii au grinzi şubrede, proiectate înainte de Revoluţie.
De Claudiu Loghin la 28.09.2022, 20:26O grindă de la podul Prejmer de lângă Braşov s-a prăbuşit din senin peste liniile de cale ferată. Doar o minune a făcut ca mecanicul unui tren Regio să vadă în ultimul moment obstacolul şi să oprească garnitura la timp.
După o săptămână de la incident, şoferii se încăpăţânează să treacă pe şoseaua de sub pod. Construcţia se află la intersecţia dintre Drumul Național 10, Drumul Național 11 şi magistrala feroviară 400. Pericolul e tot acolo. Nu mai puțin de nouă grinzi de rezistență trebuie demontate.
Claudiu Loghin, reporter Observator: Podul din spatele meu este construit în 1984 și vreau să vedeți în ce stare este una din grinzile din structura de rezistență. Exact zona de maximă solicitare este total compromisă de inflitrațiile de apă.
Podul de la Prejmer, măcinat de timp şi apă, este un pericol
- O grindă de zeci de tone dintr-un pod aflat în renovare s-a prăbușit peste o magistrală CFR, în Brașov. Un...
- "Nu a fost avertisment, nimic!". O grindă uriașă din pasajul Prejmer s-a prăbușit peste șine. Mecanicul unui...
- Măsuri "preventive", abia după ce pasagerii unui tren au fost la un pas de tragedie, în pasajul Prejmer. Reacţie...
Şi asta pentru că grinzile sunt construite cu goluri, după o tehnologie folosită înainte de Revoluție. Măcinate de timp şi apă, abia mai susţin construcţia. Sunt lipite în lateral, iar specialiștii spun că infiltraţiile de apă le macină structura de rezistență, pe când golurile de aerisire sunt înfundate sau chiar lipsesc.
Bogdan Rozorea, manager de proiect: Sunt niște găuri care se dau, în principiu, la trei metri de zona de rezemare, la 20 de centimetri de laterala grinzii, de peretele grinzii, tocmai pentru a pătrunde în inima grinzii,
Corina Chiotan, inginer: Fâşiile cu goluri nu au mai fost folosite după anii 90 pentru că au nişte defecte care pot produce în timp degradări. Stratul de acoperire cu beton, foarte mic, asigură o protecţie neadecvată a armăturii. Nu a fost gândit foarte bine modul de aerisire a golurilor.
De la Bucureşti, pericolul nu se vede prea bine
Alin Şerbănescu, Ministerul Transporturilor: În momentul în care muţi sau scoţi elementele vechi ale podului, în special grinzi, să se fractureze. În momentul în care a fost ridicată în macara, grinda fiind veche şi fisurată, fragilă, s-a fracturat din zona de mijloc. Situaţia a fost, din punctul nostru de vedere, un banal eveniment de şantier.
Un banal eveniment de şantier care ar fi putut sfârşi într-o tragedie. Mai grav, astfel de bombe cu ceas sunt în întreaga ţară. Mai bine de 100 de poduri sunt construite cu astfel de grinzi.
La doar câţiva kilometri de Prejmer, alt pod, acelaşi trafic intens şi aceleaşi grinzi cu goluri.
Claudiu Loghin, reporter Observator: Așa arată o grindă construită cu aceeași tehnologie și prăbușită acum cinci ani, din structura de rezistență a acestui pod, de pe fosta ocolitoare a municipiului Brașov. Și vreau să vă arăt câteva din cablurile metalice care, la momentul prăbușirii, pur și simplu au fost smulse din această grindă cu goluri.
Odată la şase luni, fiecare pod din România ar trebui să fie expertizat, spun reprezentanţii Ministerului de Transporturi.