Premieră la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Timişoara. Pacienţii pot fi îngrijiţi chiar în saloane, şi nu la secţia de Terapie Intensivă

Pacienţii în stare gravă sau care tocmai au fost operaţi pot fi îngrijiţi chiar în saloane, şi nu la secţia de Terapie Intensivă. Medicii merg la ei cu aparatură specială mobilă. Modelul a fost preluat din spitalele americane.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Pacienţii în stare gravă sau care tocmai au fost operaţi pot fi îngrijiţi chiar în saloane, şi nu la secţia de Terapie Intensivă. Medicii merg la ei cu aparatură specială mobilă. Modelul a fost preluat din spitalele americane. Astfel, secţiile de terapie nu mai sunt supraaglomerate şi, cel mai important, scade şi numărul de infecţii , care de atâtea ori s-au dovedit fatale.

Cu un mini-salon de terapie intensivă în spate, de fapt un rucsac cu aparatură medicală, doctorii de la spitalul judeţean Timişoara fac minuni, de câteva luni. Când un pacient se simte rău, nu mai trebuie transportat etaje întregi, cu liftul, până în secţia de terapie. Vin medicii la el.

Dorel Sandesc, profesor doctor: Rezultatele sunt deosebite trebuie să spunem, de la început. Astfel, numărul de stopuri cardio-respiratorii pe secţia de neurochirurgie, unde am implementat proiectul, a scăzut spectaculos cu 57 la sută, deci o scădere foarte mare, pentru că pacienţii au fost sesizaţi când aveau tendinţa să se agraveze şi au fost îngrijiţi adecvat.

Liliana a fost la un pas să moară din cauza unei tumori la cap. A fost operată de urgenţă, dar, când părea că a scăpat, o bacterie i-a pus din nou viaţa în pericol. Intervenţia rapidă cu aparatura mobilă, chiar la patul său din salon, a făcut diferenţa.

Liliana, pacient: Am fost uimită. Au venit chiar m-au căutat şi sunt mulţumită de ei. Sunt chiar ok.

Horia Pleş, medic neurochirurg Spitalul Judeţean Timişoara: Vin foarte repede. Vin în două trei minute. Pacientul se agravează şi face stop cardio respirator în şase-opt ore de la agravare. Dacă este prins din timp, se previne stopul cardio-respirator. Pacientul scapă cu viaţă.

Specialiştii din Boston, spre exemplu, folosesc această trusă de ani buni. Pe lângă faptul că salvează vieţi, reduce cu mult numărul infecţiilor intraspitaliceşti.

Medic din Boston: Încercăm să scădem şansele de a face o infecţie. Spălatul pe mâini şi igiena mâinilor sunt foarte importante.

Corina Filip, medic North Shore Medical Center, Boston: TIM-ul va face diferenţa între viaţă şi moarte. TIM-ul va aduce resurse în primul rând umane, în primul rând medicale, în secţiile unde este nevoie.

Proiectul, pilot deocamdată, urmează să fie pus în aplicare în mai multe spitale din România. Mai ales că, de la începutul anului, 69 de instituţii din ţară au raportat peste 1.000 de infecţii asociate asistenţei medicale.