Târgurile tradiționale, singurele ocazii în care oamenii se întâlnesc cu meșteri populari și obiecte tradiționale

Mereu pe drumuri ca să îşi vândă marfa. Așa îşi duc traiul meşterii populari, de la noi din ţară. Cine nu vrea sa bată drumul până la atelierele lor de creaţie, nu are prea multe şanse să cumpere artă tradiţională. Târgurile sau festivalurile au rămas singurele ocazii care îi mai aduc pe oameni faţă în faţă cu cei care sunt declaraţi un adevărat tezaur uman viu.

• ANIMAŢIE. Filmul teribilului accident din Argeş, în care Andrei şi-a condus vărul spre moarte din teribilism şi lipsă de experienţă. Şi el a plătit cu viaţa

Valentina este profesor de limba română și, de-o viață, promotor al meșteșugurilor tradiționale. A venit tocmai din Iași să vândă ouăle transformate în opere de artă.

Valentina Uhrenciuc, meşter popular: Mulţumesc lui Dumnezeu că sunt chemată la târguri foarte mari. Asta îmi dă mie cumva evaluarea.

Ceramica meșterilor din Horezu a intrat în patrimoniul UNESCO

Tot de departe vine și Virginia. Promovează arta bucovineană, iar fără aceste festivaluri, nu ar mai putea să-şi promoveze produsele.

Virginia Șoldănescu: meşter popular: Sunt vitale. Aşa ne putem expune marfa. Aşa pot oamenii să ne contacteze. Dăm cărţi de vizită. Luăm comenzi.

Marioarei Tantan, meşter popular: Ştiţi de când lucrez? Să nu exagerez, dar de vreo 55 de ani.  Vă e ceva mai drag decât ia românească? Nu. Cea mai mare plăcere a mea e să cos. 

Tot pe drumuri stau și meșterii din Horezu. Ceramica lor a intrat în patrimoniul UNESCO, dar în țară o găsești la vânzare doar în atelierele din Vâlcea sau la târguri. Pe lângă târguri și festivaluri, artizanii se bazează și pe lumea digitală. Oamenii au investit în site-uri de prezentare și au învățat secretele comerțului online pentru a asigura chiar şi livrări la distanță.

Meşter popular: În trei kilometri jumătate, fiecare casă avea câte o roată. Adică ştia să lucreze. Am fost în 99 la festival la Washington. Am ajuns la festival, acolo că am fost cinci olari.