Trolli ruşi au luat la ţintă instituţiile României. Fake news-uri despre Armată şi ANAF
Suntem în plin război cu dezinformarea. Armata, insituţia care se bucură de cea mai mare încredere în rândul românilor, a devenit ţinta numărul unu a fake news-urilor, iar în spatele atacurilor s-ar afla un actor statal străin. Experţii spun ca Rusia ar fi ţara direct interesată să creeze instabilitate politică. Iar pentru a nu fi victimele acestui război informaţional, ar trebui să nu luăm de bun tot ce vedem online.
De Cristi Popovici la 16.12.2024, 19:35
Aşa arată fake news-ul. Internetul e plin de astfel de filmări, cu exerciţii obişnuite ale militarilor români, prezentate drept pregătiri de război. Iar imagini cu tancuri şi alte blindate de la paradă de Ziua Naţională anunţă, în mod fals, că România intră în război.
"În mediul online, s-au propagat dezinformarile referitoare la pregătiri făcute de MApN pentru recrutarea tinerilor între 18 și 35 de ani în vederea trimiterii lor pe frontul din Ucraina. Toate aceste afirmații sunt false și manipulatoare", a declarat Constantin Spînu, purtător de cuvânt MApN.
În spatele multor mesaje se află actori statali externi
În spatele multor mesaje se află actori statali externi, care au o agendă contrară suveranităţîi României, spun reprezentanţii MApN. "Acel institut de vreo 2.000 și ceva de ruși care toată ziua caută să bage intrigi și să manipuleze în diferite părți nu stă și în fiecare zi îi livrează lui Putin diverse planuri și facem și noi parte din aceste planuri de dezinformare și dezbinare a societății pe aceste idei complet false", a explicat Cristian Barbu, analist militar.
Un alt fake news devenit viral în ultima săptămână este despre o aşa-zisă taxă de 10% pe care ANAF ar impune-o tuturor românilor care au conturi bancare.
Când folosiţi Internetul, inclusiv serviciile de Messenger, ar trebui să o faceţi cu o doză de neîncredere şi să nu luaţi totul drept adevăr, mai ales când e vorba de teme emoţionale şi controversate, de ceva spectaculos şi incitant. Uitaţi-vă cu atenție la contul prin care sunt răspândite anumite mesaje de interes public. Poate că în spatele acelui cont nici nu se află o persoană reală, ci este vorba de un aşa-numit troll sau social bot.
"Acum avem tehnologii cum e deep fake-ul care fac dificilă identificarea unei știri false pentru că putem avea o imagine cu un comunicator oficial al statului, chiar președinte, miniștrii, care îndeamnă populația să facă anumite lucruri, evident în spate sunt niște tentative de fraude foarte mari. Ele nu sunt sancționate de rețele sociale, continuă să existe. Aceste lucruri duc la știrbirea încrederii în instituții și autorități", a precizat Alex Dincovici, antropolog.
Reacţia autorităţilor este adesea inexistentă pe social media
Din păcate, reacţia autorităţilor este adesea inexistentă pe social media, spun experţii Centrului pentru Jurnalism Independent, una dintre puţinele organizaţii non-guvernamentale care fac campanii de educaţie media în şcoli.
"În momentul în care un copil pleacă să traverseze stradă, nu-l lași niciodată să traverseze strada singur, până nu-l înveţi cum să facă, cum e cu trecerea de pietoni, cum e cu culoarea verde. Aşa e şi cu educaţia media, îi învaţă pe copii cum să facă faţă în lumea asta media în care ei sunt aruncaţi. dar ale cărei reguli nu le-au învăţat niciodată că n-au avut de unde", a transmis Cristina Lupu, director Centrul pentru Jurnalism Independent.
La nivelul Uniunii Europene, 86% dintre cetăţeni sunt de acord că răspândirea rapidă a dezinformării este o problemă majoră pentru democrație, iar 71% dintre europeni spun că întâlnesc deseori materiale de dezinformare.
