România a câștigat procesul "Roșia Montană". Gabriel Resources nu va obține miliardele dorite de la statul român

Verdict în cazul Roşia Montană. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că România a câștigat procesul cu Gabriel Resources. Companiile Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey) solicitaseră despăgubiri în dosarul arbitral internaţional deschis împotriva României, legat de proiectul minier aurifer de la Roşia Montană, în valoare de minim 6.7 miliarde de dolari. Procesul s-a judecat la Tribunalul de Arbitraj al Centrului pentru Soluționarea Litigiilor privind Investițiile (ICSID) de la Washington și a început în 2015.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Practic, România nu va fi nevoită să plătească niciun ban în urma litigiului cu Gabriel Resources, ba chiar va primi în jur de 1.4 milioane de dolari cheltuieli de judecată. 

UPDATE. Ministerul Finanțelor: România primește câștig de cauză în cazul Roșia Montană 

"România a primit astăzi, 8 martie 2024, Hotărârea Acțiunii arbitrale internaționale inițiată de Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey), întemeiată pe Acordurile cu privire la promovarea și garantarea reciprocă a investițiilor încheiate de România cu Guvernul Canadei (ratificat prin Legea nr.356/2009) și Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (ratificat prin Legea nr.109/1995). Aceasta a primit numărul ARB/15/31.

Potrivit Hotărârii Tribunalului Arbitral, România primește câștig de cauză la acuzațiile adresate de Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey).

Mai mult, reclamanții sunt obligați să ramburseze României cheltuielile de judecată aferente procedurii de arbitraj.

Potrivit Ordinului tribunalului arbitral nr.3 din 14 noiembrie 2016, după comunicarea hotărârii arbitrale, orice parte trebuie să comunice, în maxim 20 de zile, informațiile pe care le consideră confidențiale. Pentru evitarea oricărui dubiu, România dorește publicarea integrală a hotărârii arbitrale. Prin urmare, dacă tribunalul arbitral va redacta hotărârea arbitrală fără a face trimitere la informațiile confidențiale aflate în posesia sa, atunci hotărârea arbitrală va deveni publică în întregime și se va publica pe site-ul Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii (https://icsid.worldbank.org).

Astfel, Ministerul Finanțelor nu va putea publica motivele care fundamentează soluția pronunțată nu vor putea fi comunicate decât după trecerea celor 20 de zile.

Pe această cale, dorim să felicităm avocații și echipa MF, dar și tuturor celorlalte persoane implicate în acest proiect", a comunicat Ministerul Finanțelor.

UPDATE. Ciolacu anunță că România a câștigat procesul cu Gabriel Resources

"Am câștigat procesul Roșia Montană!!! Ne-am luptat pentru România pentru că era nedrept ca fiecare salariat și pensionar al acestei țări să fie penalizat pentru ticăloșia unor antiromâni! Mulțumesc echipei de avocați care a reprezentat România cu profesionalism, cinste și onoare! Românii nu trebuie să sufere din cauza deciziilor unor premieri care au pus interesele personale mai presus decât interesele naționale! Nu am acceptat jaful în cazul vaccinurilor anti-Covid, nu am făcut-o nici acum! Bravo, România!", a scris premierul Marcel Ciolacu pe Facebook.

Cazul Roșia Montană. Cum arată decizia Tribunalului de la Washington

"Tribunalul arbitral decide următoarele: 

1. Respinge în unanimitate obiecţiile pârâtului cu privire la competenţa Tribunalului şi la admisibilitatea pretenţiilor. 

2. Respinge pretenţiile reclamanţilor pe fond în temeiul BIT Canada-România şi în temeiul BIT Marea Britanie-România, 

Obligă reclamanţii să ramburseze pârâtului cheltuielile de judecată ale procedurilor de arbitraj în valoare de 1.437.574,01 USD, împreună cu împreună cu o dobândă simplă la o rată fără risc reprezentată de rata de dobânda la un bon de trezorerie al SUA pe trei luni de la data prezentei hotărâri şi până la plata integrală. 

Obligă reclamanţii să ramburseze pârâtului o parte din cheltuielile de judecată ale acestuia 

în valoare de 1.154.774,34 EUR, 30.284.053,32 RON şi  928,641.70 USD, împreună cu o dobândă simplă la o rată fără risc, aşa cum este reprezentată de de rata dobânzii la un bon al Trezoreriei SUA pe trei luni de la data prezentei hotărâri şi până la plata integrală. Respinge toate celelalte pretenţii formulate de părţi", se arată în decizia Tribunalului de Arbitraj din Washington (ICISD). 

Roşia Montană aur poartă. De-a lungul istoriei, mulţi l-au râvnit. Cu orice preţ. "Dacă aurul de aici ar fi exploatat cu cianură, aceşti munţi ar dispărea. Ar fi pur şi simplu măcinaţi pe o suprafaţă de 12 kilometri pătraţi. Iar întreaga vale pe care o vedeţi ar fi un imens lac cu cianuri", arată Alex Prunean, reporter Observator.

Roşia Montană: cine ia aurul şi banii

Zăcămintele de la Roşia Montană sunt imense - 330 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. În 2013, valoarea era estimată la peste 16 miliarde de dolari. Iar în prezent, pentru că preţul aurului a crescut enorm, aproape se dublează - 28 de miliarde de dolari.

Goana după aurul din Apuseni a început în urmă cu trei decenii. În 1995 Frank Timiş, un controversat om de afaceri, se asocia cu Regia Autonomă a Aurului şi Cuprului, actuala Minvest Deva. Timiş era reprezentant al Gabriel Resources, companie înregistrată într-un paradis fiscal. Câtiva ani mai târziu, reuşeşte să ia de la stat licenţa de exploatare a aurului şi argintului de la Roşia. În 2004, Gabriel Resources vrea să obţină un document vital pentru a începe lucrările: acordul de mediu. 

Gabriel Resources vs. statul român

În 2007, în timpul guvernării Tăriceanu, presiunile Gabriel Resources sunt tot mai mari: acuză statul român că înregistrează pierderi pentru că nu dă undă verde proiectului. Doi ani mai târziu, Guvernul Boc a vrut ca proiectul să devină operaţional, dar acordul de mediu e în continuare blocat. În septembrie 2013, Guvernul Romaniei a trimis Parlamentului un proiect de lege controversat, prin care puteau începe exproprierile în zonă și exploatarea la Roșia Montana.

După proteste fără precedent de la Revoluţie, presiunea străzii a învins şi legea nu a trecut în Parlament. În 2015, Gabriel Resources a depus cererea de arbitraj împotriva României.

"Instituţia-cheie în povestea Roşia Montană este ANRM - Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, care în 2017 a prelungit licenţa de exploatare pentru compania canadiană până în 2024. Prelungirea s-a făcut printr-un simplu act, nu prin Hotărâre de Guvern. Tot de la această instituţie, în 2019, au dispărut o serie de documente secrete de stat în baza cărora au fost cedate resursele strategice ale României", transmite Bianca Iacob, reporter Observator.

Roşia Montană, în patrimoniul UNESCO

În 2021, pentru a fi protejată, Roşia Montană a fost înscrisă în patrimoniul UNESCO. "Pentru a ajuta localnicii rămaşi, în zona extrem de pitorească s-a încercat dezvoltarea turismului. Pe lângă galeriile romane din vechile mine, atractive ar putea fi şi casele tradiţonale. Însă iniţiativele au rămas puţine şi localitatea pare mai degrabă părăsită", adaugă Alex Prunean, reporter Observator.

La începutul acestei luni, Guvernul s-a grăbit în declaraţii - vom plăti despăgubirile - 6,7 miliarde de dolari atât cât cere compania. Cu aceşti bani am putea construi a şapte spitale regionale. Declaraţia a adus deja câştiguri companiei. 

"Societatea a câştigat vreo 400 de milioane, la bursă, doar în baza faptului că cei care erau acţionari au ştiut că valorile vor creşte ca urmare a hotărârii pe care Guvernul a prezentat-o în mod public, că va plăti. Trebuia mult mai multă rigoare în comunicare. Nu trebuia să se spună că suntem obligaţi să plătim şi că vom plăti", explică Mircea Coşea, doctor în economie.

3 scenarii posibile pentru datoria de la Roşia Montană

Între timp, premierul Ciolacu vrea referendum pentru a întreba populaţia ce să facem cu aurul de la Roşia Montană. Şi cu datoria. Sunt trei scenarii posibile. Varianta care nu pune presiune pe buget și pe deficit ar fi ca Gabriel Recorces să exploateze resursele până se stinge prejudiciul.

"Este greu de crezut că ne poate obliga, totuşi, la exploatare. Patrimoniul Mondial limitează posibilităţile concrete de exploatare. Cred eu că cel mai probabil va fi dată o soluţie pentru despăgubire în raport şi de culpă pe care trebuie să o stabilească în sarcina statului nostru. Despăgubirea pentru Gabriel Resources poate consta şi în acea despăgubire în natură", crede Mădălin Penciu, avocat.

"E bine începută exploatarea, dar nu cu o redevenţă de 6 la sută şi cu un iaz de cianură aici. Dacă exploatarea începea în urmă cu 20 de ani, în Roşia nu mai aveam ce vorbi despre aur. Scoatem Roşia de la UNESCO acum, după ce am reuşit să o includem?", se întreabă Vasile Morariu, viceprimar Roşia Montană.

Ar fi un procedeu fără precedent, destul de anevoios, şi poate fi realizat doar la cererea Executivului.