Un an de pandemie în România. Povestea primului român infectat cu Covid

Pe 26 februarie, în România se împlineşte un an de zile de când s-a înregistrat primul caz de Covid-19. De atunci, 795.732 de persoane au contractat virusul, iar 736.020 au reuşit să se vindece. Din păcate, tot de atunci 20.233 de români au pierdut lupta cu coronavirusul în secţiile ATI. 

• "Efectul Cîrstoiu" înainte de alegerile prezidenţiale. PSD şi PNL se îndreaptă spre o coliziune frontală: alegerile locale, test în cursa pentru Cotroceni

Autorităţile au anunţat fix în urmă cu un an că prima persoană infectată cu noul coronavirus din România este un bărbat din Gorj, în vârstă de 26 de ani. Se întâmpla la aproape patru luni după primul caz identificat la nivel mondial. Pe 17 noiembrie 2019, un bărbat de 55 de ani din provincia Hubei, China, a fost considerat pacientul numărul 1. 

Pacientul numărul 1

Pe 26 februarie 2020, Victor Costache, ministrul Sănătăţii de la acea vreme, a anunţat în cadrul unei conferinţe de presă, că România are primul pacient bolnav de coronavirus. Bărbatul de 26 de ani era din judeţul Gorj şi era asimptomatic. La rândul său, secretarul de stat Raed Arafat a declarat că pacientul numărul 1 descoperit pozitiv pentru coronavirus era în stare bună şi nu prezenta febră sau tuse.

Chiar şi aşa, conform protocolului de atunci, bărbatul a fost transportat la spital. Un echipaj de la ISU Dolj l-a preluat de la domiciliu şi l-a dus la spitalul Matei Balş. Cele şapte persoane cu care locuia în casa din judeţul Gorj au avut teste negative. Însă au rămas la domiciliu, sub pază, 14 zile. 

Ce s-a schimbat în România de pe 26 februarie

Din acea zi viaţa românilor s-a schimbat. A intervenit panica şi nesiguranţa. 20 de zile mai târziu, preşedintele Klaud Iohannis semna decretul privind introducerea stării de urgență pe întreg teritoriul României pentru o perioadă de 30 de zile. Un alt moment de cumpănă pentru români, care au simţit cum anumite drepturi le sunt restrânse. 

Școlile au fost închise. La fel restaurantele, hotelurile, cafenele, cluburile, teatrele. Graniţele s-au închis gradual, iar românii din diaspora au fost sfătuiţi să nu mai vină acasă de Paşte. 

Cei rămaşi în ţară au fost la rândul lor nevoiţi să se adapteze la un alt stil de viaţă: izolarea. S-au introdus declaraţiile pe proprie răspundere. Munca s-a mutat acasă. Mulţi români şi-au pierdut locurile de muncă. Multe afaceri au dat faliment, artiştii au rămas fără concerte, spectacole. 

Iar teama a continuat să planeze printre oameni. Masca a devenit obligatorie, la fel distanţarea socială de 1.5 metri. A mai urmat o stare de urgenţă, care s-a încheiat pe 14 mai 2020. 

Din stare de urgenţă în stare de alertă

La scurt timp după încheierea stării de urgenţă, România a intrat în stare de alertă, când s-au luat şi primele măsuri de relaxare. Terasele au fost deschise, iar românii s-au grăbit să ajungă la mare sau la munte. A fost momentul când pentru o clipă, toţi am uitat de frică după două luni. Bucuria avea să fie însă scurtă.

A urmat valul doi, paturile de la ATI s-au umplut, numărul deceselor a crescut, la fel şi cel al infectaţilor. România depăşise pragul de 10.000 de infectaţi. S-a întâmplat pe 6 noiembrie 2020, când s-au înregistrat 10.260 de cazuri noi într-o singură zi. 

Au fost reintroduse noi măsuri. Magazinele se închid la ora 21.00, iar declaraţia pe proprie răspundere este obligatorie după ora 23.00. Petrecerile sunt interzise. 

Primul român infectat s-a reinfectat la sfârşitul anului

Povestea primului român infectat cu coronavirus nu s-a oprit aici. Bărbatul de 26 de ani din Prigoria, Gorj, aflat în Germania, a anunţat la sfârşitul anului că este din nou pozitiv. Săptămânal i se făceau două teste la locul de muncă, iar ultimul dintre ele a ieşit pozitiv. 

Din fericire, nici de această dată bărbatul nu a avut simptome, s-a simţit bine şi a intrat în carantină timp de 10 zile.