Un bărbat din Gorj a dat peste o comoară într-o pădure. Erau îngropate la doar 30 de centimetri în pământ

Descoperire incredibilă făcută de un bărbat din Gorj, pasionat de căutări cu detectorul de metale, în comuna Prigoria. Tânărul a dat din întâmplare peste o adevărată comoară: șase brățări tracice în mănunchi din aur. Obiectele valoroase erau îngropate la doar 30 de centimentri în pământ.

• Prognoza meteo în Bucureşti pentru următoarele zile. Sunt aşteptate ninsori, vânt şi temperaturi negative

Gorjeanul susține că a fost pur și simplu noroc pentru că a mai căutat în zonă și în alte dăți, fără succes însă.

O adevărată comoară

Este a doua oară când dă norocul peste tânărul pasionat de arheologie. În şapte luni, a făcut două descoperiri extrem de importante, ce au fost încadrate în categoria Tezaur. După masca de pe vremea romanilor, unică în România, acesta a găsit într-o pădure un mănunchi de brăţări din aur ce ar data de aproape 3.000 de ani. După ce vor fi evaluate, vestigiile i-ar putea aduce o recompensă substanţială tânărului detectorist. 

Gabriel lucrează în construcţii, dar e pasionat de arheologie de patru ani. De atunci, în timpul liber, relaxarea înseamnă pentru el să meargă cu detectorul de metale prin păduri sau pe câmpuri. Norocul i-a surâs din nou în weekend, când a găsit mai multe brăţări din aur, într-o pădure din Prigoria, la o adâncime de circa 30 de centimetri. În total, 130 de grame.

Gabriel Betej: Sunt puţin în stare de şoc. Am plecat cu detectorul sâmbătă după-amiază, pe 4 martie. Cam la 10 minute, după ce am intrat în pădure, am avut un semnal puternic. Am săpat şi am găsit aceste obiecte din aur, că încă nu ştim ce sunt.

S-a documentat să vadă despre ce ar putea fi vorba şi le-a predat Muzeului Judeţean. După masca romană pe care a descoperit-o tot el, vara trecută. Aceasta a fost catalogată drept piesă de tezaur şi este unicat în ţara noastră.

Gabriel Betej: Am o carte – Aurul şi argintul antic al României, şi am găsit modele similare. Nu la toate, la câteva dintre ele, şi ar fi datate de la 1.200 înainte de Hristos. E al doilea tezaur în decurs de şapte luni după masca romană descoperită astă-vară. Mă bucur foarte mult că le-am găsit pentru că o să ajungă în muzeu, să fie admirate de foarte multă lume.

Dumitru Hortopan, directorul Muzeului Judeţean: Este vorba de o descoperire excepţională, care se încadrează în categoria tezaur al patrimoniului cultural naţional, datând în jurul anului 1.200 înainte de Hristos. Deci acum circa trei mii de ani.

Arheologii vor face săpături în această zonă să vadă dacă mai există astfel de vestigii şi să stabilească cu exactitate de când provin brăţările de aur.

Vasile Marinoiu, arheolog: Trebuie făcută şi o evaluare în teren, în zona respectivă. Poate să apară şi ceramică şi, după ceramică, îţi dai seama cel mai bine ce perioadă e. Atât masca romană, cât şi aceste brăţări din aur îi vor aduce câştiguri importante celui care le-a găsit. Fiind descoperiri excepţionale, el va fi recompensat cu câteva zeci de mii de lei. Vestigiile urmează să fie expertizate şi evaluate, apoi se va stabili ce sumă îi revine norocosului detectorist.