Vandalism sau artă urbană? Graffiti, fenomenul stradal care dă culoare oraşului şi ajută blocurile "să respire"

Oraşul prinde culoare şi devine încet şi sigur, pe ici colo, o operă de artă. Artă urbană, mai exact. Graffiti transformă multe dintre zidurile gri din Capitală în galerii spectaculoase în aer liber. Pentru multe dintre picturile murale s-au folosit vopseluri speciale care absorb noxele. Iată evoluţia unui fenomen care schimbă faţa oraşului şi mentalităţi.

• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Vandalism, artă de gherilă sau artă urbană? Indiferent de tabăra în care te afli, nimeni nu poate nega faptul că grafitti face parte din viaţa vibrantă a oraşului. "Tot acest concept al picturilor de artă stradală şi graffiti porneşte din America, din anii '70, iar ulterior în Europa anilor '90 acesta se dezvoltă. La noi ajunge cu vreo 10-15 ani întârziere, dar recuperăm foarte mult dacă stăm să luăm oraşul la pas", a declarat Anita Sterea - istoric. În ultimii ani, grafitti a transformat încet şi sigur zidurile multor clădiri gri în opere de artă.

Arta s-a aliniat astfel şi curentului eco

"A fost foarte foarte dificil din punct de vedere birocratic să obţinem aprobări. Noi avem vreo 100 de pereţi pe care i-am vizat, dar ne-am lovit de tot felul de impedimente. Ba că suntem în centrul Bucureştiului şi e zona protejată, ba că asociaţia de proprietari nu e de acord", a declarat Florin Cage, managerul echipei de grafferi. Din 100 de pereţi vizaţi, într-un an s-au putut picta şapte. "A fost şi este probabil cel mai complex proiect de artă stradală de la noi din ţară, s-au pictat 7 pereţi în Bucureşti, pictati cu vopsea eco şi însumează undeva la 1.500 metri pătraţi de artă stradală", a declarat Liviu Zorilă - preşedintele asociaţiei EDIT (Asociaţia pentru Educaţie, Dezvoltare şi Implicarea Tineretului).

Arta s-a aliniat astfel şi curentului eco. "Ea (n.red. vopseaua) absoarbe noxele din jurul ei şi la prima ploaie care va spăla peretele, noxele acumulate vor fi îndepărate", a declarat Florin Cage, managerul echipei de grafferi. Administraţiile publice au început să fie deschise la noul trend şi alocă bani pentru a înfrumuseţa anumite zone. Pictura murală din spatele meu se află pe o şcoală din sectorul 4 al capitalei şi a fost realizată de doi pictori români în anul 2019 în doar 3 luni, atât cât ţine şi vacanţa de vară, iar imagini cu astronautul pe care îl vedeţi au fost preluate inclusiv de prestigioasa publicaţie Washington Post.

"Startul a fost dat în urmă cu 5 ani, când renumitul artist Okuda San Miguel a realizat în sectorul 4 cea mai mare pictură murală pe faţada unui bloc. Lucrările care s-au făcut, s-au făcut cu acordul majorităţii şi vor fi replicate şi pe faţadele blocurilor care urmează să fie reabilitate", a declarat Violeta Boerescu, purtător de cuvânt Primăria Sectorului 4. Graffiti nu-şi are locul oriunde. Cei care desenează pe clădirile de patrimoniu, spre exemplu, cum s-a întâmplat la Ateneul Român, riscă amenzi usturătoare şi chiar pedeapsă cu închisoarea.