"Vin pe noi grămadă, vă rog să mă credeţi". Turiştii fac coadă pentru a face poze cu ciobanii şi oile pe Poteca Dracului

De la "Mioriţa" până în zilele noastre, drumul turmelor de la câmpie la munte a fascinat. Transhumanţa şi gastronomia ciobănească au devenit obiectiv turistic în Parâng. Mai multe zone pitoreşti din cinci judeţe au fost incluse într-o rută culturală care promovează obiceiurile păstorilor şi preparatele de la stână. Vizitatorii îşi fac poze în cojoacele ciobanilor şi se bucură de bunătăţi şi peisaje.

• Se strică vremea: 23 de judeţe intră sub Cod galben de ploi până luni. Prognoza meteo după episodul furtunos

De peste două decenii, Aristică Bălan cutreieră munţii în jos şi-n sus. A făcut facultatea de Silvicultură, dar a iubit mai mult turmele de oi şi muntele. Are grijă de peste trei mii de oi, iar, în ultima vreme, nu doar el admiră mioarele şi măgăruşii, ci şi turiştii care urcă în Parâng. "Vin pe noi grămadă. Vin pe noi grămadă, vă rog să mă credeţi. Ne cer cojoacele, ne cer bâtele, ne cer săcăteiele", a declarat Aristică Bălan, cioban.

Drumul Transhumanţei s-a numit, mai întâi, Poteca Dracului

Pentru a promova transhumanţa, inclusă în patrimoniul imaterial UNESCO, gastronomia ciobănească şi tradiţiile din zonă, autorităţile din Novaci şi Ministerul Culturii au creat ruta ciobanilor. Traseul începe din oraşul Novaci şi se întinde pe mai bine de 70 de kilometri, pe Transalpina, apoi coboară pe Obârşia Lotrului şi Valea Frumoasei. Străbate zone pitoreşti din Gorj, Vâlcea, Hunedoara, Alba şi Sibiu. "Întreabă cum facem noi transhumanţă, cum ducem oile de jos în sus, cum pregătim tocanul pe care îl avem produs tradiţional, bulzul, obiceiurile noastre de aici. Dornici să încerce experienţe, să rămână seara la stână, să vadă cum mulgem oile", a declarat Aron Şeandru, cioban.

La munte, e mereu răcoare. La zece grade în miezul verii, cojoacele ţin perfect de cald şi sunt haina ideală pentru un selfie inedit. Drumul transhumanţei s-a numit, mai întâi, Poteca Dracului. A fost vechiul drum al legiunilor romane venite să cucerească Dacia, apoi a devenit drumul păstorilor. Din 1934 când a fost modernizat de Regele Carol al Doilea, a devenit Drumul Regelui. Iar acum drumul ce leagă Oltenia de Transilvania pe crestele munţilor e cunoscut de toată lumea drept Transalpina, cea mai înaltă şosea din România.