Ziua Mondială a Apei, marcată de voluntari prin curățarea râului Jiu de gunoaie. ”Cel mai des întâlnite sunt plasticele și deșeurile din construcții”

E ziua mondială a apelor, dar în România nu putem vorbi despre râuri, lacuri sau mare fără să pomenim şi deşeurile care le sufocă. În ciuda rapoartelor tot mai înspăimântătoare ale specialiştilor de mediu, proiectele menite să limiteze cantităţile de deşeuri care ne otrăvesc apele bat pasul pe loc. Iar greul pare să rămână pe umerii voluntarilor.

• Războiul hibrid al Kremlinului. Propaganda rusă a inundat Tiktok cu mesaje prin care îndeamnă românii la un război direct împotriva Europei

Pentru cei care curăţă mizeria altora, primăvara vine la pachet cu insule de gunoaie care se formează pe apele curgătoare. Pe râul Jiu, ONG-urile de mediu au montat baraje care opresc gunoaiele înainte de a ajunge în Dunăre. Ca să nu cedeze sub presiunea deşeurilor, bariera trebuie însă curăţată o dată la două săptămâni.

Cristina Oprea, reporter Observator: ”Opt saci de gunoi în mai puţin de două ore. Numai din acest punct se colectează în fiecare an până la 20 de tone de deşeuri, cele mai multe plastice”.

Dan Mirea, reprezentant Ape fără plastic: ”Deja suntem în al patrulea an în care desfăşurăm acţiuni pe Jiu. Poluare în mod evident este mare, nu dă semn a diminua”.

Apele curgătoare de la noi din țară, sufocate de ambalaje de plastic

Proiectul a fost replicat pe mai multe râuri din ţară. Angajaţii de la Apele Române participă şi ei la acţiunile de curăţare, dar, pe măsură ce munca e tot mai multă, voluntarii sunt tot mai puţini. Iar apele nici nu se mai văd sub pătura de gunoaie.

Răzvan, voluntar: ”Cel mai des întâlnite sunt plasticele, care plutesc, după care principala problema sunt deşeurile din construcţii. Orice măsură care ar reduce impactul asta al ambalajelor, al deşeurilor e bine venită”.

Proiectele menite să limiteze cantităţile de deşeuri bat pasul pe loc

În tot acest timp, Guvernul lucrează la un proiect care, în teorie cel puţin, ar trebui să reducă cantitatea de ambalaje care ajung în natură. Sistemul presupune o garanţie de 50 de bani pentru orice ambalaj de băutură achiziţionată, sumă care va fi recuperată imediat ce acesta va fi returnat în orice magazin din ţară. Un proiect de care se vorbeşte de peste un an şi care, deşi aprobat anul trecut, în octombrie, încă nu a fost pus în practică.

Tanczos Barna, ministrul Mediului: ”La începutul lunii am primit oferta din partea companiei care a fost înfiinţată de către producători şi de retaileri. În cel mai scurt timp posibil putem să anunţăm şi compania care implementează sistemul în România. Din acel moment curge termenul de implementare”.

Potrivit unui raport făcut public anul trecut de o organizaţie pentru mediu, în 16 ape dulci din România au fost descoperite microparticule de plastic. Provin din sticle, flacoane, folii sau pungi. Numai în judeţul Olt, aproape 70% din deşeurile menajere rămân necolectate în fiecare an.