Alexia a ajuns acasă cu ochii în lacrimi: "Am o stare de linişte. Ce a trecut a fost, de acum trebuie să am o gândire pozitivă ca să trec peste astea cu bine"

Alexia, fata de 15 ani cu mâinile amputate în accidentul de la Paşcani, a ajuns din nou acasă, în satul natal. Echipa Observator a aşteptat-o împreună cu întreaga comunitate, iar bunicii au spus, în exclusivitate pentru Observator, povestea unei tragedii transformate în miracolul vieţii lor. Pentru Alexia, urmează luni de recuperare.

• Vortex polar peste România. Iarna se reîntoarce în forță cu răcire accentuată, ploi, lapoviță şi ninsori, inclusiv în Bucureşti

Emoţionată şi cu lacrimi în ochi, Alexia a ajuns acasă. 

Alexia: Mă simt foarte bine şi am o stare de linişte. Mă simt împlinită complet, mă simt fericită! E foarte plăcut şi acum mă emoţionez şi eu puţin că nu i-am văzut pe bunici. 

"Ce a trecut a fost, de acum trebuie să am o gândire pozitivă ca să trec peste astea cu bine"

În satul din Botoşani, întreaga comunitate a aşteptat-o pe Alexia. 

Alexia: Bucurie şi fericire când văd că toată lumea mă încurajează şi e alături de mine. 

Copil: Suntem bucuroşi că a ajuns acasă şi a fost puternică. 

De aseară, vecinii şi rudele s-au pregătit pentru sosirea fetei.

Bunică: I-am comandat un tort fără să ştie, să fie surpriză, mai sunt şi baloanele astea, mai e o vecină care vrea să îi facă un tort.

Eric: Am ajuns acasă cu bine, eu cu Alexia am fost mereu fericiţi, şi pe drum şi la spital. Tata e mai emoţionat.

A fost o zi perfectă pentru adolescenta de 15 ani. La prânz, şi-a luat la revedere de la medicii din Iaşi care au salvat-o şi s-a pregătit de drumul spre casă. 

Tatăl Alexiei: Când va fi acasă va vrea să facă ceva, fiind într-un loc în care a crescut, îi va fi foarte greu să se comporte normal. Va fi un drum lung, vom face tot posibilul. Eu am devenit foarte instabil emoţional. 

Alexia: Ce a trecut a fost, de acum, de acum trebuie să gândesc ce va fi şi trebuie să am o gândire pozitivă ca să trec peste astea cu bine. 

Mama Alexiei: Este mai optimistă decât mine, deci ea a fost o explozie de pozitivism de la început.

Asta i-a susţinut şi pe bunicii copilei, care îşi amintesc cu groază momentul în care au aflat de nenorocire. 

Bunică: Nu se uită niciodată clipele alea de coşmar. 

Bunic: M-am îmbrăcat şi am plecat. Am luat toţi banii din casă. Nu mă interesează banii, numai să se facă copilul bine.

În noaptea de 16 spre 17 decembrie, autocarul în care se aflau Alexia şi colegii ei dintr-un ansamblu folcloric s-a răsturnat la intrare în Paşcani. Fata şi-a pierdut amblele braţe, iar medicii de la iaşi au reuşit să i le replanteze după o operaţie de 20 de ore.