Cândva efervescenţa turismului balnear, "Mica Elveţie" a României se scufundă azi în promisiuni deşarte. Umerii ridicați a neputință umbresc peisajul de poveste

A fost cândva mândria şi efervescenţa turismului balnear din România. Avea toate șansele să rămână așa: e, oficial, cel mai mic oraș din țară, iar prin șarmul aparte al peisajului și zestrea naturală şi-a câştigat renumele de Mica Elveție. O serie de decizii neinspirate au transformat, însă, Băile Tușnad într-o stațiune al cărei viitor strălucit există, deocamdată, doar în promisiunile autorităților. 

• Vortex polar peste România. Iarna se reîntoarce în forță cu răcire accentuată, ploi, lapoviță şi ninsori, inclusiv în Bucureşti

"În partea transilvană a Carpaţilor Orientali descoperim salba de staţiuni cu vile cochete, pâlcuri de brazi şi aer curat ca roua, regiune supranumită ţara apelor minerale", aşa era descrisă efervescenţa turismului balnear din România în anii 1980.

Claudiu Loghin, reporter Observator: Așa arată intrarea în stațiunea Băile Tușnad dinspre Miercurea Ciuc. Aceasta e lucrarea de pe care pur și simplu curge apă minerală. Iar mai încolo sunt literele cu care, pe vremuri, orice oaspete al stațiunii își făcea fotografii. 

Turiştii o alintaseră "Mica Elveţie", vrăjiţi de peisajele de poveste

Dintre toate, cel mai luminos strălucea, la 1980, când zona a fost vizitată de cineaştii Sahia Film, staţiunea Băile Tuşnad. Turiştii o alintaseră "Mica Elveţie", vrăjiţi de peisajele de poveste, de aerul puternic ozonat şi bogat în ioni negativi şi de apa tămăduitoare care izvora din adâncurile pământului. 

Claudiu Loghin, reporter Observator: Stema stațiunii e decolorată de soare. Bun venit în Băile Tușnad!

În 1980, oraşul era vizitat, zilnic, de 2.000 de turişti. În 1987, numărul vizitatorilor atingea 4.000. Cele trei mari hoteluri din staţiune erau mereu pline, la baza de tratament se rezervau cure cu un an înainte: "Se cuvin a fi remarcate și aici amenajările multiple și diverse, construcții care, la scara întregii țări, însumează peste 200 de mii de locuri, cu toate anexele necesare unei bune găzduiri".

Toate resursele naturale au fost concesionate în 2002

Declinul a început în anii 90. Multe din vilele stațiunii, moștenite sau revendicate de foștii proprietari, sunt azi lăsate în paragină. Toate resursele naturale - de la izvoare, la mofete - au fost concesionate în 2002. Autorităţile locale se plâng că nu pot investi nici măcar un leu din bani publici în reamenajarea lor. Dintre cele 44 de izvoare şi foraje, doar șapte mai sunt azi deschise publicului. Coborâm la Baia Săracilor, alt izvor tămăduitor din stațiune. Avem nevoie de ghid și de multă atenție, pentru că locul e în paragină și foarte periculos.

Maksai Istvan, fost ghid turistic: Apa nu că e bună, e foarte bună. Adică e și sulfuroasă, și sărată, are și fier mult.

Reporter: Mai trece cineva, astăzi, pe la Baia Săracilor?

Maksai Istvan, fost ghid turistic: Din păcate nu, dar sperăm să fie și asta refăcută.

Băile Tușnad sunt, cel mai mic oraș din România

Izvorul 1 este singurul amenajat ca în Elveția. Şi e așa pentru că localnicii au făcut chetă și au ridicat din banii lor construcția împrejmuitoare. Lacul Ciucaș e și el în paragină. Băile Tușnad sunt, oficial, cel mai mic oraș din România. În 2011, aici erau 1.641 de localnici. Azi, au rămas mai puțin de 1.400. Așteaptă turiști într-un peisaj dominat de clădiri abandonate.

Turistă: Nu... bătrânești, nu-s culori vii, nu știu, nu animă în niciun fel.

Turist: Sunt în seama nimănui, așa se pare, că, dacă ar fi cuiva cui aparține această clădire, cred că are atâta minte, de a-și pune în situația în care să se simtă bine.

Turistă: Sunt multe posibilități și nu sunt folosite. Uitați-vă și la lacul ăsta, nu arată bine.

De la 4.000 de vizitatori pe zi, Tușnad Băi a ajuns la... 120. De-a lungul lui 2022, au trecut prin Mica Elveție 42.500 de turiști. Majoritatea, la tratament.

Butyka Zsolt, primar Tușnad Băi: Turiștii cam două – trei nopți stau aici, în oraș. Foarte puțin, foarte puțin.

Staţiunea are însă ce le oferi şi celor care nu vin să se trateze

Staţiunea are însă ce le oferi şi celor care nu vin să se trateze. O plimbare de o oră cu șenileta costă 60 de lei, o aventură offroad cu camioane pentru drumuri grele porneşte de la 120 de lei, iar patru ore de explorare a pădurilor, cu detectorul de metale costă 100 de lei. Tot 100 de lei te costă şi două ore de observare a urșilor, alături de un ghid. La Tușnad a fost amenajată şi o pârtie de schi, cu instalație de transport pe cablu și zăpadă artificială. 

Claudiu Loghin, reporter Observator: Centrul SPA are o capacitate totală de 200 de persoane și o suprafață de peste 2.200 de metri pătrați. Are piscine, jacuzzi, saune și salon de masaj. A fost dat în folosință în urmă cu aproape zece ani, pe malul a ceea ce, în zilele noastre, a rămas din lacul Ciucaș.

Planurile primăriei

Un alt centru de agrement, cu sală de concerte, piste de bowling și mese de biliard ar putea fi gata în decembrie. Primăria vrea ca, în cel mult un an, să obțină și lacul de la actualul proprietar și să investească în amenajarea lui. Planuri are și societatea care a luat în concesiune toate izvoarele și mofetele din Tușnad Băi.

Molnar Akos, director de hotel: Noi încercăm ca restul investițiilor să crească la nivelul acestui dar, acestor factori naturali, cum e mofeta, cum sunt apele minerale și cum e actul medical, în general.

Gulyașul pe care încă îl savurează zilnic mulți dintre puţinii turişti care mai vin în zonă e delicios, ca pe vremuri, înmiresmat de fumul de sub ceaune. Umerii ridicați a neputință sunt însă dovada că, până când Tuşnad Băi va redeveni o Mică Elveție mai e cale lungă.