Cele mai mari erori făcute de Putin în Ucraina. Politologul Andrei Ţăranu: "Această greşeală este de neiertat"

PODCASTURILE OBSERVATOR. Invitat la Podcasturile Observator cu Marius Pancu, Andrei Țăranu, politolog, a vorbit despre situația actuală de pe frontul din Ucraina, strategiile prin care a acționat Vladimir Putin, posibilul scenariu în care acesta ar putea folosi arma nucleară, dar și cum ar putea să se termine războiul.

• Războiul hibrid al Kremlinului. Propaganda rusă a inundat Tiktok cu mesaje prin care îndeamnă românii la un război direct împotriva Europei

Care a fost topul celor mai mari erori militare pe care le-a făcut Vladimir Putin în invazia aceasta?

S-a tot vorbit până acum despre marile greșeli militare ale lui Vladimir Putin. Prima greșeală a Președintelui Federației Ruse a fost invazia în sine, greșeală care, după spusele politologului, este de neiertat. 

Andrei Țăranu, politolog: În primul rând, cea mai mare greșeală este invazia însăși. Această greșeală este de neiertat și momentul ăla l-a pus într-o situație limită. Și apoi, greșelile politice au fost și continuă să fie, implicarea lui directă în conflict. Putin cotinuă să se bage în război, ceea ce conduce la antagonisme cu armata, cu tensiuni între diverse facțiuni, mai ales oligarhii care simt că pierd teren în fața armatei. Astea sunt suficent de multe greșeli politice, care sunt însă adunate într-una singură.

Mai are Vladimir Putin vreun exit-strategy, astfel încât să nu recurgă la acest atac nuclear?

Lucrurile devin complicate pentru președintele Federației Ruse, după ce acesta aproape a rămas fără niciun stat prieten. Politologul este de părere că prietenii lui Putin, precum Erdogan sau Lukashenko, sunt genul de prieteni intersați, care caută să aibă acces la "rute paralele de energie". Erdogan dorește să fie independent din punct de vedere energetic și să iasă de sub influența Rusiei.

Andrei Țăranu, politolog: Putin se duce într-o zonă foarte interesantă și anume în Kazakhstan, o țară care până de curând era vasala Rusiei și care însă nu a acceptat referendumurile din cele patru regiuni ale Ucrainei și a scris chiar un text care ar fi putut să fie copiat chiar de Organizația Națiunilor Unite, privind suveranitatea teritorială a unui stat. Asta face ca poziția lui Putin, în raport cu fostele state din Uniunea Sovietică, cu excepția evidentă a Belarus, să devină extrem de fragilă. Faptul că Erdogan, care nu este un democrat, și el este un mic dictator, se întâlnește cu Putin pe acest teritoriu, face ca lucrurile să capete o turnură interesantă. De ce? Pentru că Erdogan a fost și cel care a negociat între Rusia și Ucraina, pentru eliberarea unui culoar pentru exportul grânelor ucrainene în spre Turcia. Lucrurile sunt complicate pentru Putin, pentru că nu mai are niciun stat prieten, iar prietenii precum Erdogan sau Lukashenko, sunt mai degrabă prieteni interesați, care vor să aibă acces la rute paralele de energie. În cazul lui Erdogan e clar că vrea să trasforme Turcia într-un hub energetic și să iasă de sub dominația rusească. Lucrurile se vor complica foarte mult. Chiar dacă va veni pacea, e clar că sistemul mondial este într-un proces de schimbare accelerată, polii de putere se vor schimba extrem de puternic și actorii regionali pe care nu-i creditam până de curând cu cine știe ce importanță, s-ar putea să devină extrem de necesari.