Constantin s-a vindecat acum 30 de ani de cancer, iar de atunci i-a fost frică să mai meargă la medic. Ce veste i-au dat doctorii acum, după un control

Frica de medic este o boală care ucide. Zeci de mii de români mor în fiecare an cu zile, pentru că ajung la doctor prea târziu sau niciodată. Statul nu ne încurajează. Nu există o lege a prevenţiei, nu ştim câţi bolnavi avem, iar programul de analize gratuite teoretic îmbunătățit anul trecut nu se aplică. În plus, puţini medici de familie îşi îndrumă pacienţii spre controale de rutină. Un nou episod din campania Sistemul dăunează grav sănătăţii. 

• Formula 1, Marele Premiu de la Imola. Max Verstappen va pleca din pole position. Cursa, LIVE duminică de la ora 16:00, pe Antena 1 și în AntenaPLAY

Constantin Merăuță e un om încercat. Avea aproape 30 de ani când a fost diagnosticat cu cancer la gât. S-a vindecat, dar apoi nu a mai dat mult timp pe la doctor, de teamă să nu mai afle vești rele.

Constantin Merăuță, pacient: Probabil și din lipsa noastră, probabil nici medicii nu știau să ne convingă, să ne vorbească, că e mai importantă prevenția decât să ajungi să te îmbolnăvești.

Abia după 30 de ani, un nou medic de familie l-a convins să-şi repete analizele. A primit a doua lovitură din viaţă. 

Constantin Merăuță, pacient: Diagnosticul a fost de cancer la prostată. Stadiul 1 spre 2. 

Puţini pacienţi sunt diagnosticaţi atât de devreme. El a fost din nou norocos. Au trecut 6 ani de atunci şi n-a mai sărit niciodată peste controale.

România nu ține la prevenție. Preferă să adune bolnavi în spitalele aglomerate și subfinanțate

Prevenția – e strategia unui stat sănătos în care medicul de familie își sună pacienții să le amintească de analize de rutină. Pe scurt, singura cale de a salva un om înainte de a fi prea greu, prea scump, prea târziu. 

Calin Bumbuluț, Colegiul Medicilor: Rolul pentru care asistența primară ar trebui să existe într-o țară e exact acest lucru, prevenția.

Sandra Alexiu, preşedinte AMFB: Noi nu prea dăm doi bani pe prevenție, pe noi ne interesează să tratăm omul.

Nelu Tătaru, fost ministru al Sănătăţii: Cred că o să mai dureze până când o să avem momentul în care medicul de familie ne sună acasă știți, domnul Tătaru, trebuie să veniți la evaluarea anuală. Cred că este sistemul la care tânjim toți.

Pare un viitor îndepărtat, într-o țară în care nu există cultura prevenției. Iar ca să vină de bunăvoie și nesilit de nimeni la medic, românul ar trebui să se împrietenească cu un sistem deseori înspăimântător.

Sandra Alexiu, preşedinte AMFB: În general, pacienții în România nu beneficiază de foarte mult confort, sunt obișnuiți în mod istoric că la doctor se vine cu ceva, că trebuie să stea la coadă cu orele și că trebuie să dea șpagă și că cine știe cum îl prinde în toane pe medic.

În toată istoria recentă, România a beneficiat de un singur mare program de prevenție, în 2008

Un proiect de peste 30 de milioane de euro în care aproape jumătate din țară a trecut pe la doctor. În luna naşterii, toţi primeam scrisoare acasă, iar medicii de familie ne îndrumau mai departe.

Cătălin Petrencic, medic de familie: Eu am descoperit fantastic de multe, marea majoritate a dislipidemiilor și diabetelor le am de atunci. Hipertensiuni, la pacienți care nu au venit ani de zile. Le-am spus și la anul, luna în care ești născut, vii la control și oamenii veneau.

Doar că "la anul", s-a schimbat guvernul, iar noul ministru al Sănătății, Ion Bazac, a oprit proiectul. Niciodată rezultatele nu au fost centralizate – ar fi fost pentru prima oară când am fi știut câți bolnavi avem cu adevărat.

Călin Bumbuluț, Colegiul Medicilor: A fost printre puținele programe la care lumea s-a dus cu voioșie.

Azi, 14 ani mai târziu, avem un alt program de prevenţie. Toţi românii peste 40 de ani pot merge o dată pe an, inclusiv în privat, să-şi facă analize gratuite, fără să mai existe un plafon de la stat. Nu doar că pacienţii nu ştiu, dar nici clinicile nu au aflat, la aproape un an de la lansarea programului, şi continuă să răspundă că "nu mai sunt fonduri."

Casa de asigurări, care decontează analizele, nu știe câți români au beneficiat de programul de prevenție în aproape un an. Medicii de familie recunosc că ei nu prea trimit, dacă nu sunt plătiţi suplimentar. 

Radu Ţibichi, director general CAS Iaşi: Ne-a demonstrat istoria că maximum 5% din serviciile făcute de un medic de familie sunt în zona asta de prevenție.

Voluntarii improvizează pe zona de prevenție, dar e prea puțin și prea târziu

Colceag, județul Prahova. O caravană de studenți și rezidenți la medicină - toţi voluntari - improvizează în căminul cultural un spital de campanie. Pe mese, printre lăzi de bere, oamenii din comună au parte de o experienţă fie unică în viață, fie unică în decenii: analize de sânge, ecografii, electrocardiograme.

E pentru prima oară când Mădălin, un tânăr de 18 ani cu dizabilități, face analize sau consult amănunțit.

Daniela Minescu, mama lui Mădălin: Sincer nu aș avea posibilitate financiară să merg să fac și să umblu cum s-ar zice, nevoi toți avem, dar nu aș avea.

Fără voluntarii de azi, oamenii de aici nu ar fi avut altă şansă să ajungă la medic. 

Maria Petre, pacientă: Cu rinichii, îi am bolnavi rinichii

Când ați făcut ultima oară ecografie?

Maria Petre, pacientă: Când m-am internat ultima dată, aveam 58 de ani și acum am 73, câți e?

15 ani

Viorica Dinu, pacientă: Când eram noi mici aici exista un punct sanitar unde medicul venea o dată pe săptămână. Tot ne întrebăm cum am ajuns în punctul ăsta... 

Ce ne-a adus aici, vedeţi joia viitoare, la Observator.