Alexandru Mocanu a investit 30.000 euro, în 2017, ca să îşi facă o casă în cel mai bogat sector al Capitalei. De ce regretă decizia

Când şi-au cumpărat casa visurilor, nu s-au gândit că benzina va ajunge 8 lei pe litru, că satul de la marginea oraşului se va umple până la refuz şi că drumurile de acces spre şcoala copiilor sau locul de muncă vor arăta mai degrabă ca nişte trotuare. Ce erau, în 2010, "20 de minute până în centru" sunt, în 2022, două ore, dacă ai noroc. Astăzi, la Coşmar Residence, vorbim despre cum e să dai pe benzină jumătatea de salariu care îţi rămâne după ce plăteşti rata la casă. 

• Pelerinajul de Florii la București 2024. Traseul complet al Procesiunii. Restricţionarea bulevardelor va fi progresivă

În Coşmar Residence, fără drumuri de acces şi facilităţi în apropiere, stai în trafic de când te urci în maşină. Cel mai mare cartier rezidenţial de la marginea Bucureştiului, cel din Chiajna, de pildă, e legat de oraş prin două linii STB. Autobuzele circulă mereu pline. 

A investit 30.000 de euro într-un teren, dar nu a mai ajuns să construiască

Oamenii care locuiesc aici îşi încep ziua devreme şi şi-o încheie târziu, mereu pe drumuri. 

Daniel Noici, preşedinte asociaţie de locatari: Timp pierdut, bani irosiţi. La ora 6 ne trezim ca să mergem cu el la grădiniţă. Şi cât faceţi pe drum? 45, 50 de minute.

Iar situaţia nu e aşa doar la periferie. Mergem în cel mai bogat sector al Capitalei - Sectorul 1 şi vizităm un cartier de blocuri situat la doar 20 de minute de centrul Bucureştiului. 

Tatiana Morari: Din 2009 nu avem canalizare, nu avem acces din centură. Mai sunt alte căi de acces dar sunt efectiv drumuri de ţară, nu le putem practica pe orice vreme. 

În acelaşi sector, într-un cartier de case, de data aceasta, oamenii şi-au cumpărat terenuri pentru viitoarele construcţii. Unii nu mai vor să se mute, alţii ar pleca oricând. Alexandru Mocanu a investit mii de euro, însă nu a mai construit nimic.

Alexandru Mocanu - locatar care ar vrea sa se mute acolo: În prezent locuiesc la bloc într-un apartament mic cu o familie de 5 persoane si avem aici un teren şi am vrea să construim o casă. Principala noastră problemă este legătura cu oraşul. Având copii, este important în fiecare zi să avem legatura cu oraşul şi din păcate, drumul ăsta care există acum nu ne permite acest lucru. 

Reporter-Marian Mocanu - locuitor stă din 2010: Aţi pleca de aici?

- Aş pleca şi mâine.Tot ce vedeti drumuri sunt făcute de noi. Nu au făcut nimic. Au promis la alegeri, au trecut alegerile, şi-au văzut de treaba lor şi cu asta basta. 

Neimplicarea autorităţilor duce la dezastre. În cazul unor situaţii de urgenţă, drumurile proaste şi prea înguste se traduc în pierderi de vieţi...

Daniel Vasile, reprezentant ISU-BIF: Depinde foarte mult dacă situaţia din aviz, adică ce s-a prevăzut a fi realizat, este şi materializat în practică. Dacă drumul proiectat a fost si executat corespunzător. 

De prea multe ori, răspunsul este NU. Probleme mari cu drumurile de acces sunt în toată ţara.

La Craiova, în cartierul Bariera Vâlcii, o barieră acţionată manual de un împiegat de mişcare stă între oameni şi civilizaţie. 

Horaţiu Buzatu, specialist urbanism: Craiova de până în 1990 se oprea aici, înainte de calea ferată. Planul urbanistic general făcut atunci a avut în vedere faptul că dincolo de calea ferată e un număr mic de locuitori şi posibilităţile de dezvoltare de acolo nu sunt foarte mari.

Numai că planurile de pe hârtie au fost contrazise crunt de realitate. Primăria a semnat, în ultimii 30 de ani, sute de autorizaţii de construire. Fără să se gândească şi la cum vor intra sau vor ieşi oamenii din cartier. 

Localnic: Dacă se pune un marfar, vă daţi seama cât de frică îmi e că nu ajung la copil la grădiniţă.

Horaţiu Buzatu, specialist urbanism: Şi, din păcate, felul în care s-a construit în ultimii 30 de ani face foarte dificilă amplasarea unui pasaj. 

Reporter-Localnică: Practic, veţi avea o construcţie pe deasupra casei dumneavoastră?

- Da, da.

- V-aţi gândit la asta?

- Păi ne-am gândit, dar să rezolvăm noi? 

O situaţie similară şi în alte localităţi

Am cerut explicaţii Primăriei Craiova. Într-un răspuns semnat de 10 oameni, am aflat că Planul Urbanistic General al Craiovei e vechi de... 23 de ani şi că problema celor din Bariera Vâlcii e în stadiul de... desemnare a proiectantului. 

O şosea cu o bandă pe sens varsă în Iaşi miile de locuitori din Miroslava sau din Ciurea. De la 7 dimineaţa şi până după opt şi jumătate, mai bine nu pleci la drum. La fel e şi seara, dacă vrei să te întorci din centru spre periferie la ora la care toată lumea termină munca. 

Dan Niță, primar Miroslava: Se construiește foarte mult. Noi eliberam anual în jur de 1000-pana in 1400 de avize de construire. 

8.000 de oameni locuiau în 2008 în Miroslava. Astăzi sunt, cel puţin de 5 ori pe-atât. Construcţiile de la periferie au explodat, drumurile spre oraş au rămas aceleaşi. 

Nu e cu nimic diferită situaţia nici în Lunca Cetăţuii, zonă rezidențială în construcție încă în comuna Ciurea. 

Violeta Pârvu: Dacă plec puțin mai târziu risc să întârzii. 

Violeta s-a mutat aici în urmă cu 15 ani. 

Violeta Pârvu: Nu ar fi trebuit când făceau blocuri să facă și străzi? Sa facă străzi, să facă parcări! Singura soluție e să vă treziți cu noaptea în cap? Da... ne trezim la 5 jumătate și mergem la serviciu.

Clara Mihociu, reporter Observator: Este ora 7 si 20, am parcurs 3 kilometri, mai avem trei, nu ştim când o să ajungem pentru că momentan stăm în coloană.

Tendinţa de mutare spre periferie nu e nouă, şi era uşor de prevăzut de autorităţi.

Virgil Florea, agent imobiliar: În primul rând preţurile sunt mai mici decât cele la apartamentele vechi din zona centrală și nivelul, standardul de viață e foarte ridicat fata de blocurile vechi din centru 

Ioana: Am venit pentru liniște și pentru a ocoli nebunia din oraș.Ce e drept, ne confruntăm cu traficul de dimineață. Au fost zile in care am făcut și o oră și jumătate.

Culmea este că de 18 ani la Iași există un instrument gândit tocmai să ajute la o dezvoltare uniformă. Din Asociația Zona Metropolitană Iași fac parte Consiliul Județean, Primăria Iași și primăriile celor 10 comune limitrofe. 

Marius Dangă, vicepreședinte CJ Iași: Din păcate nu a fost utilizat de fondatori ca un instrument de dezvoltare armonioasa a zonei ci utilizat de primăria municipiului Iași pentru a-și dezvolta municipiul pe zone unde el nu era eligibil.

Dan Niță, primar Miroslava: Din 2004 există zona metropolitană. A fost prima zona metropolitană din Romania. Sună frumos, nu? Dar atât. Nu mai e nimic.