Cu 2 zile înainte de alegerile europarlamentare, mai puţin de 50% dintre români cred că apartenenţa României la UE e un lucru bun

Peste două zile mergem la vot. E un exerciţiu democratic pe care îl facem de mai bine de un secol şi jumătate, de pe vremea lui Carol I. Am votat liber sau cu forţa, am votat degeaba sau sub impulsul emoţiilor. Am votat cum au vrut alţii sau am stat la cozi ca să alegem pe cine credem noi mai bine. Am votat o siglă sau un om care să ne reprezinte interesele. Important e să votăm! Duminică experimentăm chiar o premiera -  alegeri comasate, adică şi locale, şi europarlamentare. Iată cu ce se vor ocupa oamenii pe care îi votăm, într-un nou episod Alege ce urmează!

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

În 2007 au fost amenajate aici şi primele birouri pentru români. Primii 35 de europarlamentari aleşi prin vot, în ţara noastră. Tot prin vot a fost ales şi primul primar din România, pe vremea lui Cuza, în 1864. Generalul Barbu Vlădoianu era ministru al Apararii Nationale si mana dreapta a domnitorului. Sub conducerea lui, Bucurestiul a trecut prin tranformări uimitoare. Primarul Vlădoianu a început lucrările de pavare cu gresie şi granit a Podului Mogoșoaiei, Calea Victoriei de azi, şi a inaugurat prima linie de tramvai tras de cai. De cealaltă parte, la Bruxelles, multi europarlamentari s-au remarcat prin absenteism sau gafe care au intrat in istorie ori in limbajul urban.     

Încrederea românilor în UE şi în europarlamentari a scăzut cu 25% faţă de momentul aderării

"Cred ca aceasta este impresia celor de la Bucure;ti, ca eurodeputatii merg la Bruxelles într-o continua vacanta, ca sunt platiti cu salarii foarte mari, ca isi permit sa mearga la restaurante scumpe si din pacate aceasta este perceptia. Perceptia devine generala despre toti, ca facem acelasi lucru", a declarat Claudia Ţapardel, fost europarlamentar. De fapt, rolul europarlamentarului e extrem de important. E singurul reprezentant pe care îl trimitem prin vot direct la Bruxelles. E cel care concepe, dezbate şi adoptă legi în numele nostru. Şi, foarte important, cel care decide cum sunt cheltuiţi banii europeni. Tot Parlamentul European se asigură că celelalte instituţii europene funcţionează corect.

Între Bruxelles şi România e o punte, iar la capătul celălalt se află primarul. Ni-l vom alege tot duminică. El e cel care atrage fonduri europene pentru dezvoltarea unei localităţi, se ocupă de infrastructura locală, de siguranţa şi de aspectul oraşelor şi comunelor noastre. Nu ia singur decizii: Consiliul local şi Consiliul Judeţean sunt la fel de importante la votul de duminică. Dar, cel mai important, omul pe care îl alegem o dată la 4 ani ar trebui să fie gospodarul care să administreze cum ştie mai bine potenţialul şi bugetul unui oraş sau al unei comune, punând pe primul plan dorinţele, nevoile şi interesele cetăţenilor.

Iar când acestea îl depăşesc, din diverse motive, ajutorul poate veni şi de aici, de la Parlamentul European - autoritatea legislativă a Uniunii Europene, acolo unde o data la 5 ani ne trimitem, prin vot, reprezentanţii. Europarlamentarul are chiar forţa de a schimba o lege europeană în favoarea ţării sale. Cel putin in teorie. "Romania, prin politica aceasta marunta a persoanelor care ajung acolo nu a obiectivelor de tara care sunt promovate la Bruxelles, in mod evident are foarte putin sau chiar deloc de castigat", a declarat Iulian Stănescu, sociolog.

Rezultatul? Mai putin de jumătate dintre conaţionali cred că apartenenţa României la UE e un lucru bun. Iar încrederea românilor în Uniunea Europeană şi în oamenii care îi reprezintă acolo a scăzut cu 25% faţă de momentul aderării. "Din pacate sunt doar printre cei care ies la numaratoare atunci cand se cuantifica voturile in Parlamentul European sau consiliul de ministri. Ne aliniem initiativelor altora, nu suntem din pacate cei care venim cu initiative acolo. Este senzatia ca Romania nu face parte din nucleu, din miez, din nucleul decizional. Suntem o periferie tolerata si care trebuie sa ne acceptam conditia de periferie pentru ca asa am fost primiti acolo, si sa fim multumiti ca suntem si asa, ca suntem in interiorul zidurilor si nu suntem in afara", a declarat Iulian Stanescu, sociolog.

"Dacă îmi doresc ceva pentru România, ca să avem o ţară ca afară, îmi doresc să avem politicieni ca afară. Am avut colegi impecabili, în Parlamentul European, români. E adevărat că poate pot să îi număr pe degetele de la o mână. Dar am avut şi colegi care nu au ce căuta acolo. Si care se află la al doilea sau la al treilea mandat. E grav", a declarat Claudia Tapardel, fost europarlamentar. "Vedeti, clasa politica nu e formata din martieni. Este formata din cetateni romani care cumva ajung sa fie alesi de catre cetateni romani. Clasa politica este, in definitiv produsul societatii romanesti. Asa cum este societatea romaneasca", a declarat Iulian Stanescu, sociolog. La alegerile din 9 iunie ar trebui să se prezinte la urne puţin peste 18 milioane de români. Aproape un milion sunt in strainatate. In urma acestui scrutin vor fi alesi 3186 de primari, inclusiv primarul general al Capitalei, consilieri locali si judeteni dar si cei 33 de reprezentanti ai Romaniei in Parlamentul European.