Cu 22.000 de euro au ridicat doar pereții unei case, în câmp. Cu greu le vine să creadă ce se întâmplă la 2 km distanță

Am descoperit, la doi paşi de Techirghiol, un cartier în care, în 2022, oamenii ar locui ca în Evul Mediu, dacă nu ar stoarce energie din vânt şi din soare. Nu au drumuri, nu au apă, nu au canalizare. Au, în schimb, impozite de plătit. Şi tot la doi paşi de Techirghiol am mai descoperit infrastructură cât pentru un cartier întreg: asfalt, canalizare, apă potabilă, locuri de parcare, până şi stâlpi de iluminat alimentaţi de panouri solare de ultimă generaţie, din 6 în 6 metri. Şi nicio casă, cât vezi cu ochii. Un material din seria Coșmar Residence.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Un drum de piatră şi pământ e singura cale spre civilizaţie a zecilor de familii care şi-au ridicat case pe malul lacului Techirghiol. Din depărtare, vezi fotovoltaicele scânteind în soare, vezi eolienele şi te gândeşti că oamenii de aici nu trăiesc cu grija facturilor la utilităţi. Şi chiar aşa e: nu au de plătit facturi, pentru că nu au de niciunele.  

Reporter: Care sunt nevoile?

Localnic: Drumul, apă, lumină, canalizare.

Reporter: Cum vă descurcaţi? În condiţiile în care nu aveţi nimic din toate acestea...

Localnic: Cu eoliană, cu panouri şi cam atât. 

Lolcanic: Nu-i normal să se întâmple lucrurile astea. Suntem aici de atâţia ani de zile şi noi nu avem condiţiile strict necesare. Când plouă, dăm telefon la domn primar. Haideţi că trimit un utilaj. Vine ăla, vine până la capătul străzii, nu mai poate să intre.

Reporter: Unde sunt cei mai apropiaţi stâlpi?

Lolcanic: Ăia care se văd acolo. Şi ăia luminează noaptea. A luminat floarea soarelui, altceva n-a luminat. 

Oamenii au băgat mii de euro pentru a avea condiții cât de cât decente de viață

Familia Guni a reuşit să înlocuiască vechea lampă pe gaz de pe vremea bunicilor cu o iluzie a normalităţii. Au investit, până acum, peste 15.000 de euro în panouri solare, baterii de stocare a electricității, convertoare și alte accesorii despre care nici nu auziseră înainte să înţeleagă că dacă nu se ajută singuri, nu-i ajută nimeni.

Când soarele rămâne ascuns printre nori şi nici vântul nu bate, toarnă motorină în generator. O oră de funcţionare a instalaţiei e suficientă să încarce bateriile la full. Aşa se chinuie din 2011, de când au terminat casa. Terenul îl au din 2007. Tot de atunci sunt şi promisiunile celui care le-a vândut terenul şi asigurările din partea celor care încasează impozitele.

Mihaela Guni, proprietar: Am întrebat la primărie şi ni s-a spus că totul este ok, că cartierul se va dezvolta, că vor veni utilităţi... că vor veni... dar între timp s-au schimbat primarii, s-au schimbat partidele...

Iulian Constantin Soceanu, primar Techirghiol: Proprietarii acelor zone, pe lângă terenurile pe care le-au cumpărat, ei au cumpărat şi în cotă indiviză parte din drumul respectiv. Trebuie făcut cadastru pe acel drum, fiecare să meargă la notar, se face un act notarial de donaţie prin care toţi donează primăriei acel teren. Din păcate, până nu se clarifică juridic situaţia terenului respectiv, noi nu putem să facem investiţii.

Localnică: Noi am fost la notar să donăm. A spus că trebuie să întrebe întâi primăria dacă le poate primi şi răspunsul a fost că nu se primesc, pentru că nu este hotărâre de Consiliu Local.

Localnic: Noi i le dăm, că le avem la notar toate, dar nu le primeşte, pentru că dacă le-ar primi, trebuie să facă drumul. Din cauza asta nu vrea.

Primarul spune că nu poate primi uliţele în administrare până când nu se strâng toţi proprietarii de pe ele. Unii sunt de negăsit. Şi, deşi soluţii există, rezolvarea întârzie. 

Iulian Constantin Soceanu, primar Techirghiol: Soluţia ar fi ca noi, Primăria, dacă putem noi să venim, să-i chemăm în instanţă pe toţi proprietarii acelor terenuri. Să-i chemăm în instanţă, cu obligaţia de a ceda şi dacă, printr-o hotărâre judecătorească, obţinem terenul, să venim cu investiţii pe zonele respective.

Soţii Nedelcu au reuşit, cu mari eforturi, să ridice până acum doar pereţii casei. Au investit, cu ţârâita, peste 22.000 de euro până în acest stadiu. Acum se gândesc cu groază la cât mai au de strâns ca să şi poată locui în casă, când va fi gata.

Coșmar Residence: Primăria a investit, în schimb, milioane de euro într-un câmp

Doar doi kilometri până la civilizaţie. Iar absurdul abia de-aici începe. Tot doi kilometri despart cartierul de coşmar de... o investiție de milioane de euro în plin câmp.

Andreea Filip, reporter Observator: Canalizare, electricitate, stâlpi stradali cu panouri fotovoltaice. Trotuare şi asfalt de jur împrejur, însă, la un pas distanţă, cât vezi cu ochii - câmp. Deci apreciez că avem o trecere de pietoni, să fie safe. Nu ştiu pentru ce atâta siguranţă, pentru că drumul se termină brusc, în câmp.

Explicațiile edilului sunt întrucâtva parţial convingătoare. Au fost atrase fonduri europene pentru a dezvolta un viitor cartier turistic și unul rezidențial. Când? Nu se știe. Dar e bine să fie. Cert este că odată primiți, banii trebuie investiți, altfel se pierd.

Iulian Constantin Soceanu, primar Techirghiol: În primul plan a fost această stradă, Strada Lacului, un proiectcare a fost în valoare de 3 milioane de euro. În acest obiectiv am adus infrastructura de apă, canalizare, asfalt, trotuare şi iluminat public în zona respectivă. În a doua etapă să dezvoltăm cartierul Nenciu Stoian. În zona respectivă se vor construi centre balneare, vile turistice, dar şi case de locuit. 

Tragem linie și, dincolo de explicațiile primite, ne simţim spectatori la o piesă de teatru absurd, cu final trist. În cartierul locuit de oameni, utilități nu există, din cauza legilor proaste și a birocrației. În cartierul plin de utilități, nu există case.