Odinioară bijuterie, azi ruină. Castelul din România care îşi va recăpăta strălucirea printr-un plan îndrăzneț, inspirat de un proiect din Franţa
Stingher şi în paragină totală, un castel lăsat pradă timpului îşi îndură cu demnitate soarta. I-a aparținut, cândva unuia dintre cei mai bogați oameni din Oltenia – boierul Roșianu, care a adus arhitecţi italieni pentru construcţia bijuteriei. Un secol mai târziu, după ce a mai rămas în picioare numai ce n-au putut fura hoţii, ruinele ar putea primi o nouă șansă la viață.
De Diana Speretoiu la 08.04.2023, 20:46Pe un deal de lângă satul Poiana, departe de drumurile pe care le bat de obicei turiștii, tronează un castel desprins parcă din basme. De departe, e o priveliște de pus în ramă. Când te apropii, descoperi o istorie de aproape un secol, transformată în ruină.
La 1930, boierul Dumitru Roșianu, avocat al Casei Regale, a tocmit arhitecți italieni pentru construcția impunătoarei clădiri care azi îi poartă numele. Azi, din munca iscusiților meșteri veniți de peste mări și țări nu a mai rămas mare lucru.
Diana Speretoiu, reporter Observator: Acum doar cele patru coloane ornamentale și balconul de la etaj te mai duc cu gândul la arhitectura din Italia.
Nimeni n-a plătit pentru dezastrul lăsat în urmă
- Cât costă să ai propriul castel medieval în Italia. Proprietate de vis, scoasă la vânzare la un "preţ...
- Castelul din România unde ar fi fost arsă pe rug ultima vrăjitoare din sud-estul Europei. "Peleşul Transilvaniei"...
- Castelul din România, vechi de sute de ani, unde turiştii se înghesuie să descopere istoria demnă de poveștile...
Ion Bîrcă, primar Turburea: O avere extraordinar de mare, că vorbim de avere în Craiova, la Turburea. Toată această suprafață ținea până în satul următor.
Diana Speretoiu, reporter Observator: După moartea boierului, castelul a funcționat, pe rând, ca dispensar, maternitate sau cămin cultural. Înainte de Revoluție însă a căzut pradă paraginii. Și de atunci, s-a furat tot ce s-a putut. De la uși, ferestre, sobe până la cablurile electrice.
Despre cum și câte s-au furat, știe toată lumea, dar nimeni n-a plătit pentru dezastrul lăsat în urmă.
Marin Băbălău, localnic: Ce vorbești... E unul, a murit, era bătrân, trăgea de o ușă să-și rupă spatele ca s-o ducă acasă. A pus-o la vacă. La cum au dărâmat ei zidul ăla din interior, ăsta, la un cutremur nu mai are rezistență. Automat, cad zidurile.
Marcel Cojocaru a copilărit în jurul castelului. Își amintește că în anii 70, imobilul fusese transformat în spital, cu saloane și cabinete medicale. La 50 de ani distanță, castelul este cel care își caută vindecarea, de unul singur.
Marcel Cojocaru, localnic: Aici era o scară interioară de lemn, care era de o arhitectură grozavă, foarte frumoasă. A dispărut totul. Nu mai e nimic.
Autoritățile au cedat casa şi terenul Mitropoliei Olteniei
Casa cu zece camere și terenul de aproape 12 hectare din jurul ei au fost, până în urmă cu 10 ani ale Primăriei Turburea. Fără bani și cu alte priorități, autoritățile le-au cedat Mitropoliei Olteniei.
Ion Bîrcă, primar Turburea: Cetățeanului îi trebuie asfalt, canalizare, iluminat public, trebuie școlile încălzite.
Inspirată de un proiect din Franța, Mitropolia Olteniei a făcut un plan îndrăzneț și speră să obțină bani prin PNRR ca să-l vadă împlinit. Transformarea locului ar putea costa 12 milioane de euro.
Ioniţă Apostolache, purtător de cuv. Mitropolia Olteniei: Va deveni un loc de agrement având în centru această bijuterie arhitectonică, care, din păcate, în decursul timpului s-a degradat. Există centre pe care noi le-am luat ca model la Mânăstirea Taize, din Franța.
Până când planurile vor deveni realitate vor mai trece câțiva ani. Odată gata, comuna ar putea deveni și ea atractivă pentru turiști. Azi în Turburea nu există nicio pensiune.
Doar în Gorj sunt peste 500 de monumente istorice
Pompiliu Ciolacu, director Direcţia de Cultură Gorj: Putem vorbi de o revigorare a acestui sector. Ulterior, probabil și turismul va exploda în zonă.
Doar în Gorj, sunt peste 500 de monumente istorice. Cel puțin 50 dintre ele au nevoie urgentă de reabilitare - dacă nu se face nimic, riscă să se transforme în grămezi de moloz.