Staţiunea din România care ar putea revedea gloria de odinioară. Cândva "perlă a Europei", acum mai trăieşte doar din amintiri

Staţiuni de interes naţional cu numele, în realitate locuri care mai trăiesc doar din amintiri. Aşa arată multe dintre destinaţiile României, cândva faimoase în toată Europa. Astăzi mergem în Maramureş. Să vedem ce am avut, ce am pierdut şi cu ce am rămas din frumuseţea de altădată. 

• Pelerinajul de Florii la București 2024. Traseul complet al Procesiunii. Restricţionarea bulevardelor va fi progresivă

A fost odată un han celebru în tot Maramureşul. Se numea Stejarul şi chiar aşa arăta. Ca un stejar bătrân, în mijlocul pădurii, la 25 de kilometri de Baia Mare. În 1973, când au fost filmate imaginile de mai sus, locul vibra de viaţă. Fix 50 de ani mai târziu, arată ca o ruină.

Maramureş, înainte şi după 50 de ani

"În partea aceasta a fost restaurantul şi barul unde se serveau atât mâncare, cât şi băuturi. (n.r. Oamenii obişnuiţi puteau să intre aici) doar dacă erau angajaţi sau invitaţi ai unor oameni influenţi din zonă. Un om simplu nu avea acees, nici voie să intre aici", povesteşte Ionuţ Andrei Ilie, administrator. 

Andrei Ionuț cunoaşte bine istoria hanului: a fost subiectul lucrării sale de licență, iar astăzi a ajuns să-l administreze. După ani în care a fost lăsat în paragină, complexul va primi o a doua şansă. Va fi refăcut din temelii. "Anul acesta a fost achiziţionat de către noi, ca persoană privată. A fost deţinut înainte de alţi investitori care nu au făcut nimic. De arătat, arăta destul de rău, ca să zic aşa. Adică era moloz, pământ, frunze, de aproape 30 de centimetri", spune Ionuţ Andrei Ilie, administrator. 

"Sper să redevină ceea ce a fost. Să putem să organizăm festivalul de la Stejarul, care a fost renumit mulţi ani", declară Gheorghe Buda, primarul din Șomcuta Mare. Pe scena faimosului festival a urcat și Andrei Dragoș, dirijorul Corului Bărbătesc din Finteușu Mare, unul dintre simbolurile Maramureşului. "Duminică seara cântam la seară de dans la Stejarul. Păcat că localul a fost lăsat în paragină. Că de fapt toată ţara a fost lăsată în paragină", oftează el.

Simbolurile decăderii. Odinioară, erau adevărate comori

Hanul Stejarul e un simbol al decăderii de după '89. Şi nu este singurul. Azi, în fostul han Zimbrul, funcţionează Şcoala Populară de Artă. Aici, în lipsa unui alt spaţiu, mii de copii fac balet, muzică sau desen. "În sală au rămas toate elementele. Deci nu s-a scos absolut nimic. Vedeți barul, scena, unde erau montate barele. Doar barele s-au luat jos, pentru dansatoarele din barul de noapte", arată Cristina Kovy, coregraf.

"A avut o reputație bună vreo două decenii. În anii '70 și '80 era un loc bine căutat. Se mânca bine, se bea bine, se distra bine. Apoi, în anii '90, în urma privatizării, a avut o decădere", spune Teofil Ivanciuc, ghid cultural. "Clădirea încă ar trebui reparată, ar mai trebui făcute multe lucruri, dar în funcţie de buget. Ştiţi destul de bine că totul se învârte în jurul bugetului", a precizat Ileana Matus, administrator Școala Populară de Artă. 

Ce s-a ales de staţiunea care era în trecut "perla Europei"

De la Sighetu Marmației ne îndreptăm pașii spre Ocna Șugatag. La poalele munților Țibleș-Gutâi, în verdele crud al Maramureșului, s-a născut întâmplător una dintre cele mai vechi staţiuni din nordul ţării. De aici, România exporta cândva sare în toată Europa. Când galeriile minelor s-au prăbuşit, în zonă s-au format opt lacuri cu apă sărată, cu proprietăţi vindecătoare. Aşa a devenit localitatea o destinaţie vânată de turişti. 

"În primul rând suntem căutaţi pentru beneficiile apei noastre sărate, care este una dintre cele mai sărate ape din România, cu o concentraţie foarte mare, care are foarte bune proprietăţi, în special pe reumatisme", explică Diana Petrean, asistent balnezofizioterapie. 

Dar numai apa şi renumele au mai rămas din Ocna Şugatag. În rest, imaginea e dezolantă. O recunoaşte şi primarul. "A fost o așa numită perlă a Maramureșului. Dar din păcate, în ultimul timp, nefăcându-se investiții, a rămas așa, un pic mai în urmă. Din fericire, acum au început din nou să investească", spune Ioan Oanea, primarul din Ocna Șugatag.

Abia acum trei ani localitatea a devenit stațiune de interes național. Odată cu acest statut, poate atrage finanţări europene, investiţii private şi mai mulţi turişti. Până atunci, la fel ca multe alte locuri în care odinioară se năşteau prietenii şi amintiri de-o viaţă, şi Ocna Şugatag rămâne o promisiune.