Vânzătorii de iluzii. Cum reuşesc unii comercianţi să te păcălească să cumperi produse "româneşti": "Ia roşia cu 2 lei şi o vinde cu 7"

Drumul hranei e mai complicat decât ne imaginăm şi, de multe ori, dispare chiar şi de pe hărţile autorităţilor. În timp ce producătorii cinstiţi trudesc din zorii zilei la culturile de pe câmp şi la cele din solarii, samsarii iau de-a gata nu doar munca agricultorilor, ci şi "haina" legală pentru a se numi chiar ei producători autentici. Fac rost de atestate şi merg în pieţe unde îţi vând iluzia că mânânci ceea ce e pe etichetă.

• SNSPA a decis nominalizarea lui Donald Trump pentru Premiul Nobel pentru Pace: "Este un politician atipic"

O sămânţă pusă în pământ, udată la timp şi încălzită de razele soarelui. Aşa începe drumul hranei. Un drum care ar putea să fie atât de simplu. Faceti cunostinta cu Daniel Dumitru, producator agricol de-o viata si de mai multe generatii. Cultivă rosii, dovlecei si conopida pe mai bine de 2.500 de metri pătraţi. Munceste pământul doar el cu soţia. Şi tot el pleacă apoi, cu maşina încărcată, spre piaţă. "Nu e timp de stat sa vinzi la taraba, sa faci si acasa, eu sunt cu sotia, daca mai aveam si oameni atunci chiar ca nu te ajungeai", a declarat Daniel Dumitru, producător de legume.

Cum ajunge în pieţe marfă scumpă şi de o calitate îndoielnică

Aşa că duce marfa în piaţa engros. Vinde legumele la un preţ mai mic, dar măcar nu pierde toată ziua în piaţă. La fel ca el fac cei mai multi producători din România. Târgul Pucheni! Cel mai mare punct de aprovizionare pentru pieţarii din Capitală. Aici se vinde marfa en gros atât de la producătorii români, cât şi din import. Problema este, însă, că printre vânzătorii cinstiţi sunt şi foarte mulţi care încalcă legea cu bună-ştiinţă. Din acest punct, drumul hranei se complică. Intervin pe traseu comercianţi care nu au nicio legătură cu agricultura. Ei sunt cei care închid brusc taraba atunci când în târg apar inspectorii.  

Doar sub protecţia anonimatului, producătorii autentici pe care îi mai găsim la tarabe, ne explică cum funcţionează de fapt maşinăria din spatele comerţului cu fructe şi legume.

• Comerciant: Pun acolo şpaga, îşi iau un carnet d`ăla că arendează de la cineva pământ.
• Reporter: Şi vin şi spun că e marfa lor, nu?
• Comerciant: Da, da. Ca să aibă hârtie că va fi controlat odată şi-odată. Ia de aici ieftin, roşia cu doi lei şi vinde cu şase lei, cu şapte lei.

Aşa ajunge în pieţe marfă scumpă şi de o calitate îndoielnică. "El are marfă turcească. Să treceți să vă uitați și la căpșuni. Sunt altceva față de ale mele. Dacă îl întrebați zice că sunt românești", spune un comerciant. Dar, cel mai grav, pe tarabe ajung produse periculoase pentru sănătatea noastră. Acum câteva săptămâni am cumpărat de aici, din piaţa Rahova, verdeaţă pe care am dus-o la analize, în laboratorul ICA. Iar rezultatele, i-au şocat până şi pe specialişti - pesticide la un nivel record.

"Leuşteanul, cu 452 de ori depăşire- acel produs trebuie absolut distrus. Nu poate nici măcar furnizat pentru consum animal", a declarat Alexandru Cîrîc, director general al ICA. După difuzarea acestor informaţii la Observator, inspectorii ANAF si cei ai Direcţiei Agricole au venit în piaţă. Vânzătorul leuşteanului plin de pesticide s-a făcut imediat nevăzut. "Majoritatea sunt acesti samsari. Marfa este cumparata din pietele engros, acolo nu stii de unde ia marfa, cine o verifica, daca e din productie proprie sau provine din import", a declarat Dragoş Frumosu, reprezentant industria alimentară.

Problema este, de fapt, că legea e permisivă. Oricine are sau închiriază o bucată de teren poate deveni producător. Face o cerere la primărie, şi primeşte atestat valabil 7 ani şi un certificat de comercializare. Primăria are obligaţia de a verifica periodic dacă există terenul şi culturile aferente. De multe ori, totul se încheie cu înţelegeri tacite între samsari şi autorităţile locale. "În baza la ce vedem in teren se elibereaz carnetul si atestatul. mai departe ca el, pana la piata la Progresul mai da si prin Pucheni si mai opreste la un colt de strada si ma gaseste o batranica sau nu stiu ce , aici nu mai e treaba primariei", a declarat Florin Iorga, Directia Agricola Copăceni.

Şi, în timp ce autorităţile îşi pasează responsabilitatea dintr-o curte în alta, comercianţii îşi văd de treaba lor. Doar când ajung să fie controlaţi ies la iveală neregulile. Numai în prima jumătate a acestui an, aproape toţi producătorii verificaţi au fost sancţionaţi. "Cele mai multe amenzi s-au dat pentru vânzarea unor produse agricole, altele decât cele din producţia agricolă. Este o contravenţie  şi prevede o amendă de la 7.500 de lei la 15.000 de lei", a declarat Florina Bîrlibescu. Cu o mână de inspectori la mii de comercianţi doar în capitală, lupta aceasta e, din start, una pierdută. Pierd şi producătorii oneşti, dar pierdem mai ales noi, consumatorii. Aflaţi la capătul drumului pe care îl face hrana, nu ne mai rămâne decât să întrebăm "ce ne puneţi în mâncare".