Alegeri prezidenţiale cruciale în Taiwan. Primele rezultate parţiale îl indică invingător pe candidatul pro-independenţă, William Lai

Lai Ching-te (William Lai), candidatul la preşedinţie pentru partidul de guvernământ din Taiwan, a preluat sâmbătă conducerea în numărătoarea parţială a voturilor, fiind posibil să câştige alegerile pe care China le-a încadrat ca o alegere între război si pace, transmite Reuters.

• Ce reproşează Donald Trump economiei româneşti

UPDATE Partidul KMT, care favorizează legăturile strânse cu China, şi-a recunoscut înfrângerea, scrie BBC. "Vă mulțumesc tuturor. Am încercat tot ce mi-a stat în putință, sunt foarte trist că nu am reușit să schimb guvernul. Îmi pare foarte rău", a declarat candidatul Hou Yu-ih.

UPDATE După închiderea urnelor şi numărarea a peste 4 milioane de voturi, primele rezultate parţiale îl indică invingător pe candidatul pro-independenţă Lai Ching-te (n.r numele său englezesc fiind William Lai), potrivit BBC.Mai mult de trei milioane de voturi au fost exprimate în favoarea lui Lai, acesta având aproximativ 42,6% din totalul voturilor, conform principalelor stații de televiziune din Taiwan.

Taiwanul a fost o poveste de succes democratic de când au avut loc primele alegeri prezidenţiale directe în 1996, punctul culminant al deceniilor de luptă împotriva guvernării autoritare şi a legii marţiale.

Partidul Democrat Progresist (DPP) de guvernământ, care susţine identitatea separată a Taiwanului şi respinge pretenţiile teritoriale ale Chinei, speră să obţină  un al treilea mandat la Preşedinţie cu candidatul său, actualul vicepreşedinte Lai Ching-te.

Adresându-se reporterilor din oraşul sudic Tainan înainte de a vota, Lai a încurajat oamenii să voteze. „Fiecare vot contează, deoarece aceasta este democraţia din Taiwan, câştigată cu greu”, a declarat el.

Alegeri în Taiwan. Partidele

Cele trei partide principale din Taiwan care participă la alegeri sunt Partidul Democrat Progresist (DPP), aflat la putere, Kuomintang (KMT) şi Partidul Popular din Taiwan (TPP), înfiinţat abia în 2019.

DPP deţine în prezent majoritatea în parlament, cu 63 de locuri. KMT are 38 de locuri, iar TPP are cinci. DPP susţine identitatea separată a Taiwanului faţă de China şi respinge revendicările de suveranitate ale Beijingului, afirmând că doar poporul taiwanez poate decide viitorul său.

KMT, care a condus în China înainte de a se refugia în Taiwan după ce a pierdut un război civil cu comuniştii în 1949, favorizează legături strânse cu China, dar neagă cu tărie că ar fi pro-Beijing. KMT susţine poziţia conform căreia Taiwanul şi China aparţin unei singure Chine, dar fiecare parte poate interpreta ce înseamnă acest lucru, o poziţie bine primită de Beijing.

TPP doreşte, de asemenea, să se reangajeze cu China.

Mai multe alte partide mici, precum Partidul pentru Construirea Statului Taiwan, pro-independenţă, şi Partidul Nou, în mod deschis pro-China, candidează, de asemenea, la alegerile parlamentare, dar este puţin probabil să obţină locuri.

Candidaţii prezidenţiali

Trei persoane candidează pentru funcţia de preşedinte: actualul vicepreşedinte Lai Ching-te - cunoscut pe scară largă şi sub numele său englezesc William - din partea DPP, primarul oraşului New Taipei, Hou Yu-ih, din partea KMT, şi fostul primar al oraşului Taipei, Ko Wen-je, din partea TPP.

Lai Ching-te a condus aproape constant sondajele de opinie în perioada premergătoare votului. Nu s-a permis publicarea de noi sondaje de opinie începând cu data de 3 ianuarie, în conformitate cu legea electorală. Noul preşedinte îşi va prelua funcţia la 20 mai.

Mandatul prezidenţial este de patru ani, iar un preşedinte poate îndeplini cel mult două mandate consecutive. Preşedintele taiwanez este comandantul suprem al armatei, numeşte premierul, care formează apoi un cabinet, şi promulgă legile.

Timpul de vot

Secţiile de vot sunt deschise între orele locale 8.00 şi 16.00 (2:00 - 10:00, ora României). Presa din Taiwan va oferi predicţii, bazate pe primele numărători de voturi, despre cine a câştigat, în prima parte a serii.

Candidatul câştigător şi cel învins vor recunoaşte sau vor accepta victoria mai târziu în cursul serii, deşi acest lucru depinde de cât de strâns este votul sau dacă există vreo dispută cu privire la numărul de voturi.

Comisia Electorală Centrală va anunţa rezultatele oficiale abia mult mai târziu în cursul serii, moment în care este probabil ca cel care a pierdut să-şi fi recunoscut deja înfrângerea.

Votul se exprimă personal, prin înscrierea unui semn în dreptul candidatului preferat pe o foaie de hârtie, la secţiile de votare desemnate, adesea şcoli. Nu există vot prin corespondenţă, vot anticipat, vot prin procură sau vot electronic. Buletinele de vot sunt numărate manual şi fiecare vot este afişat pentru a fi examinat public înainte de a fi numărat.

În cazul alegerilor prezidenţiale, câştigătorul are nevoie doar de o majoritate simplă pentru a câştiga. Nu există un al doilea tur de scrutin.

Cum se desfăşoară alegerile parlamentare

Pentru parlament, numit în mod oficial Yuanul Legislativ, fiecare alegător are două buletine de vot, unul pentru candidatul din districtul său local şi celălalt pentru un partid. Există un total de 113 locuri în Yuanul Legislativ, dintre care 73 sunt alese prin majoritate simplă în circumscripţii electorale definite. În acest caz, alegătorii votează pentru un candidat. Există de asemenea 34 de locuri alocate proporţional fiecărui partid. În acest caz, alegătorii votează pentru un partid.

Un partid trebuie să obţină cel puţin 5% din totalul voturilor pentru a obţine locuri în Yuanul Legislativ. Şase locuri sunt rezervate pentru populaţia indigenă din Taiwan.

Yuanul Legislativ este principalul organ legislativ. Mandatul unui membru al Yuanului Legislativ este de patru ani. Noii legislatori îşi vor prelua mandatul la 1 februarie.

Aproximativ 19,5 milioane de cetăţeni taiwanezi sunt eligibili pentru a vota, dintr-o populaţie de peste 23 de milioane de locuitori. Alegătorii trebuie să aibă împlinită vârsta de 20 de ani.

La ultimele alegeri prezidenţiale şi parlamentare din 2020, prezenţa la vot a fost de aproape 75%. Taiwanul s-a aflat sub legea marţială până în 1987 şi a organizat primele alegeri prezidenţiale directe abia în 1996, punctul culminant al unor decenii de luptă pentru democraţie şi pentru a pune capăt regimului autoritar.