Alegeri prezidenţiale în Turcia: Erdogan vrea un nou mandat

Preşedintele Turciei, Recep Erdogan vrea să obţină un nou mandat la aceste alegeri prezidenţiale. Turcii sunt chemaţi, de asemenea, să voteze şi parlamentarii, într-un scrutin anticipat.

• Alternative de investiții mai bune decât imobiliarele, accesibile direct de pe telefon. Guda: "De ce să vă complicați?"

Preşedintele Turciei, Recep Erdogan vrea să obţină un nou mandat la aceste alegeri prezidenţiale. Turcii sunt chemaţi, de asemenea, să voteze şi parlamentarii, într-un scrutin anticipat.

Alegerile prezidenţiale şi parlamentare din Turcia marchează o etapă extrem de importantă în istoria ţării. Odată cu dublul scrutin intră în vigoare şi modificări ale Constituţiei ce transformă ţara dintr-o republică parlamentară într-un regim prezidenţial, care va da lui Recep Erdogan şi mai multă putere. 

Desfăşurarea alegerilor din Turcia

Scrutinul are loc cu 16 luni înainte de termen, într-un îndelungat regim de stare de urgenţă şi pe fondul unor semne ale unei economii în declin. Peste 59 de milioane de cetăţeni turci - inclusiv trei milioane care trăiesc în străinătate - au drept de vot în alegerile din 24 iunie.

Cele aproximativ 181.000 de secţii de votare din ţară s-au deschis la ora 5.00 GMT (8.00, ora României) şi se închid la ora 14.00 GMT (17.00, ora României). 

Alegeri prezidenţiale în Turcia: 5 candidaţi contra lui Erdogan

Şase candidaţi se înfruntă pentru a obţine următorul mandat prezidenţial, de cinci ani.

Favorit este Erdogan, un fost primar al Istanbulului care a preluat frâiele ţării în 2003, când a devenit premier, şi în 2014, când a fost ales pentru prima oară preşedinte.

Pentru a deveni preşedinte, un candidat trebuie să obţină 50% din voturile exprimate, altfel, se va organiza turul al doilea de scrutin, pe 8 iulie, între primii doi candidaţi clasaţi.

Principalul rival al lui Erdogan este Muharrem Ince, un fost profesor de fizică, dinamic, candidatul principalului partid de opoziţie.

Un fost ministru de Interne, Meral Aksener, candidează, de asemenea, la preşedinţie.

Un avocat al drepturilor omului, prokurd, Selahattin Demirtas, şi-a făcut campanie pe reţele de socializare din închisoare. Acuzat de "terorism", el se află în detenţie preventivă din 2016.

Doi candidaţi extemişti - politicianul de extremă-stânga Dogu Perincek şi islamistul Temel Karamollaoglu - sunt creditaţi în sondaje cu o susţinere limitată.

Regim Prezidenţial în Turcia

Amendamentele aduse Constituţiei printr-un referendum contestat şi cu un rezultat stâns, anul trecut, intră în vigoare odată cu aceste alegeri, iar Turcia se transformă dintr-o republică parlamentară într-un regim prezidenţial.

În urma desfiinţării postului de prim-ministru, preşedintele preia puterea executivă şi formează Guvernul, numeşte miniştrii, vicepreşedinţii şi funcţionarii de rang înalt, emite decrete, pregăteşte bugetul şi decide politica în domeniul securităţii.

Preşedintele poate, de asemenea, să dizolve Parlamentul şi să convoace alegeri anticipate, însă acest lucru scurtează şi mandatul său.

În noul sistem, Parlamentul propune legi, poate aproba sau respinge bugetul propus de preşedinte şi poate propune noi alegeri simultane.

Alegeri parlamentare în Turcia

Turcii aleg duminică şi 600 de parlamentari, din opt partide sau candidaţi independenţi, într-un mandat de cinci ani.

Organizarea de alegeri prezidenţiale şi parlamentare în mod simultan şi suplimentarea cu 50 a numărului de mandate în Legislativ fac parte din schimbările introduse prin referendumul de anul trecut.

Altă noutate în acest scurtin este modificarea legislaţiei electorale, prin care partidele pot forma alianţe. Astfel, partide mici se pot alia şi ocoli pragul de zece procente din voturile exprimate, de care are nevoie o formaţiune pentru a intra în Parlament.

Cinci dintre partide candidează atât separat, cât şi în cadrul a doua alianţe adversare. Favorit e AKP-ul lui Erdogan.

Sursa: News.ro