"Am văzut iadul. Se numeşte Krînkî." Sătucul pentru care au murit 1000 de soldaţi ucraineni

Război în Ucraina. Cel puţin 1000 de soldaţi ucraineni au fost ucişi sau daţi dispăruţi în cadrul unei operațiuni de creare şi apărare a unui cap de pod pe malul stâng al Niprului care a durat de la jumătatea lunii octombrie 2023 până în iulie 2024, relevă investigaţia unor jurnalişti ucraineni  independenţi de la siteul slidstvo.info. Conducerea armatei ucrainene a fost criticată pentru că a insistat să ţină micul sat Krînkî cu preţul unor mari pierderi de vieţi omeneşti, fără şanse reale de vreun succes operațional. Deşi armata ucraineană afirmă că ţine în continuare capul de pod de la Krînkî, mai multe surse ucrainene şi occidentale resping informaţiile. 

• România, lovită de un nou dezastru pe 29 septembrie. Viktor Orban anunţă că în Ungaria "situaţia încă este foarte gravă"

Mai multe siteuri de ştiri ucrainene care citează surse militare, inclusiv canalul de Telegram specializat DeepState, înfiinţat de cercetători din surse deschise, au scris săptămâna aceasta că armata ucraineană s-a retras din Krînkî în faţa amplorii distrugerilor în zonă şi a atacurilor ruse zilnice. 

Jurnaliştii independenţi de la slidstvo.info au dezvăluit într-o anchetă publicată pe 17 iulie că luptele cu ruşii se duc în prezent pe câteva insule de pe Nipru, la vest de satul Krînkî, de unde soldaţii ucraineni s-au retras pentru că nu mai putea fi apărat. Stabilirea acestui cap de pod în toamna lui 2023 a fost unul dintre rarele succese ale armatei ucrainene în timpul contraofensivei din vara acelui an, însă acest lucru nu le-a permis niciodată forţelor Kievului să avanseze spre sud, obiectivul lor iniţial. 

Sute de familii ucrainene au primit informații că fiii, soții, tații și frații lor au dispărut la Krînkî

Ruşii au bombardat masiv zona, iar satul Krînkî este total distrus, potrivit imaginilor difuzate regulat de forţele celor două tabere. În februarie 2024, ministrul rus al apărării de la acea dată, Serghei Şoigu, l-a anunţat pe preşedintele rus Vladimir Putin că armata rusă şi-a reimpus controlul asupra Krînkî, ceea ce autorităţile ucrainene au dezminţit.

Sunt tot mai multe voci care reproşează acum armatei ucrainene că a aruncat oameni în luptele de la Krînkî pentru poveşti de eroism, fără resurse suficiente şi planuri concrete de a deveni un succes operaţional. "788 de bărbați au fost daţi dispăruți oficial acolo între octombrie 2023 și sfârșitul lunii iunie 2024. Numărul soldaților morți scoşi de acolo și eventual îngropați este mult mai mic, de doar 262", scrie slidstvo.info.

Satul Krînkî (circa 1.000 de locuitori înainte de invazia rusă) a fost singurul de pe malul stâng al regiunii Herson, unde forțele ucrainene au reușit să capete un punct de sprijin. În luptele pentru el au fost aruncate brigăzi de puşcaşi marini și divizii separate ale brigăzilor de apărare teritorială.

"În timpul apărării acestei așezări, sute de familii ucrainene au primit informații că fiii, soții, tații și frații lor ar fi dispărut acolo", scriu jurnaliştii ucraineni care au stat de vorbă cu soldaţi care au luptat acolo sau cu rudel ale celor daţi dispăruţi. "Am văzut iadul. Se numeşte Krînkî", este mărturia cutremărătoare a unui soldat care a luptat acolo.

"Mamă, suntem aruncați pe malul stâng, nu avem voie să luăm telefonul cu noi, te voi suna când mă întorc", este ultimul mesaj trimis familiei de Evgheni Smulskî pe 9 aprilie. Mama lui a povestit că pe 17 iunie a venit o scrisoare oficială de la armată că este dat dispărut.

Krînkî, drum cu sens unic pentru mulţi soldaţi

Un alt soldat pe nume Vasyl a povestit de ce au fost atât de crunte luptele din Krînkî. "Când intrai în Krînkî, puteai spune că ai intrat imediat în ring. Ruși în dreapta, ruși în stânga, ruși în față și apă în spate. Nu exista unde să te retragi, era imposibil să o faci iarna" a povestit acesta. Mulţi dintre soldaţii, medicii militari sau operatorii de bărci trimişi în misiuni de luptă au relatat că apărarea satului a fost încă de la început o sarcină extrem de dificilă, cu resurse limitate. 

Unii sunt de părere că apărarea sa a fost posibilă inițial, dar când satul a fost complet distrus, nivelat, la sfârșitul iernii, sarcina de a menține poziții acolo a devenit un "drum cu sens unic" pentru mulți.

Responsabil de această operaţiune militară a fost controversatul general Iuri Sodol, demis de preşedintele Volodimir Zelenski pe 25 iunie 2024 după ce mai mulţi ofiţeri cunoscuţi public l-au numit un adevărat "măcelar" care "a ucis mai mulţi ucraineni decât ruşii". 

"Crearea unui cap de pod pe malul stâng al Niprului a avut o anumită logică în timp ce forţele ucrainene atacau activ pe frontul de sud, pentru dispersarea forțelor inamicului, dar, după ce inamicul și-a început ofensiva, undeva în noiembrie-decembrie 2023, a devenit evident că Krînkî era o poveste despre eroism, era imposibil să transformăm acest cap de pod într-un succes operațional", a explicat şi editorul-șef al site-ului censor.net, Iuri Butusov, un jurnalist care are legături puternice în armata ucraineană.

"Trebuia să se ia în considerare cu ce preț dispersăm inamicul şi cine are avantajul în tehnica militară în această zonă. Puşcaşii marini erau obligaţi să traverseze constant Niprul cu barca în condiții foarte incomode, o problemă foarte serioasă pentru conducerea militară, care a provocat și multe critici în armată", a precizat el. 

Controversata deputată ucraineană Mariana Bezuhla, care a făcut parte din partidul lui Zelenski, a scris pe Facebook încă de pe 8 iunie că trupele ucrainene au pierdut Krînkî şi Robotîne. 

Armata ucraineană afirmă că ţine în continuare capul de pod de la Krînkî

Armata ucraineană susţine în continuare că ţine în continuare capul de pod de la Krînkî pe malul ocupat al Niprului, în sudul Ucrainei. Forţele ruse nu au reuşit încă să alunge forţele ucrainene din zonă, potrivit Kievului. "Apărătorii ucraineni continuă să ţină poziţiile şi capetele lor de pod, la plural, pe malul stâng al fluviului Nipru", a dat asigurări joi la televiziune un purtător de cuvânt al armatei ucrainene, Dmitro Lihovii.

Chiar dacă el a recunoscut că satul Krînkî este "complet distrus" şi că "acolo era practic imposibil să te aperi", el a dat asigurări că "situaţia nu este atât de critică precum o interpretează unii bloggeri şi media".

"Forţele de apărare ucrainene continuă să desfăşoare misiuni de luptă pe malul stâng al Niprului, inclusiv în zona Krînkî", la mai puţin de 50 de km de marele oraş Herson, aflat sub controlul Kievului pe celălalt mal al Niprului, a declarat Lihovii la televiziune. Operaţiunea în sector "continuă", a spus el.

Ucraina se confruntă cu asalturi ruse de-a lungul liniei frontului, care se întinde pe aproape 1.000 de km, în special în est, unde armata rusă a ocupat mai multe mici localităţi, în pofida unor pierderi importante.