Banca Mondială: ”Războiul ar putea declanşa o recesiune globală”. FMI anunță un alt pericol: ”Mă înspăimântă”

Preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, a sugerat miercuri că invadarea Ucrainei de către Rusia şi impactul asupra preţurilor energiei şi alimentelor, precum şi asupra disponibilităţii îngrăşămintelor, ar putea duce la o recesiune globală, relatează Reuters, citat de Agerpres.

• Burduja şi-a depus candidatura şi l-a comparat pe Nicuşor Dan cu un instalator: "Cine a lucrat aici?" Firea şi Piedone, replici acide de la distanţă

La un eveniment găzduit de Camera de Comerţ a SUA, preşedintele Băncii Mondiale a explicat că Germania, a patra mare economie mondială, a încetinit deja semnificativ din cauza preţurilor mai ridicate la energie, iar reducerea producţiei de îngrăşăminte ar putea înrăutăţi condiţiile pe plan global. "Dacă privim datele privind PIB-ul, este dificil acum să vedem cum am putea evita recesiunea", a declarat David Malpass, fără a prezenta estimări privind evoluţia economiei mondiale.

El a apreciat că economia rusă şi cea ucraineană ar urma să înregistreze scăderi semnificative, în timp ce Europa, China şi Statele Unite se vor confrunta cu o încetinire a creşterii. Cele mai afectate vor fi statele în curs de dezvoltare, din cauza lipsei îngrăşămintelor, a livrărilor de alimente şi de energie. "Ideea dublării preţului energiei este suficientă pentru a declanşa o recesiune", a avertizat preşedintele Băncii Mondiale. Instituţia a înrăutăţit luna trecută previziunile privind creşterea economiei globale în 2022 la 3,2%, de la 4,1%, din cauza impactului războiului. 

Kristalina Georgieva (FMI): Tendinţa de fragmentare este puternică

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, a afirmat miercuri că este mai puţin îngrijorată de riscul ca războiul din Ucraina şi încetinirea suplimentară a economiei chineze să ducă la o recesiune globală decât este în privinţa consolidării tendinţei spre fragmentarea economică şi politică, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

Luna trecută, FMI a înrăutăţit estimările privind avansul economiei mondiale în 2022, la 3,6%, de la un nivel de 4,4%, a doua revizuire în scădere din acest an, iar Georgieva a repetat avertismentul ei că evenimentele în derulare ar putea determina instituţia financiară să reducă din nou previziunile. Totuşi, nu este cel mai important lucru care contează în prezent, a explicat şefa FMI în timpul discuţiilor la Forumul economic mondial (WEF) de la Davos.

"Ceea ce ne îngrijorează mai mult nu este faptul că avem aceste revizuiri în scădere, deoarece ar fi cale lungă pentru economia mondială să ajungă în teritoriu negativ de la 3,6%. Ceea ce ne îngrijorează mai mult, este riscul să intrăm într-o lume cu mai multă fragmentare, cu blocuri comerciale şi blocuri valutare, separând ceea ce a fost până acum o economie globală integrată", a declarat Georgieva.

Oficialul a adăugat: "Tendinţa de fragmentare este puternică. Am crescut de cealaltă parte a cortinei de fier, am urât asta. Şi pot să vă spun că mă înspăimântă că poate ne îndreptăm ca un somnambul după războiul fierbinte într-un alt război rece".

Economia Germaniei a evitat recesiunea în T1, dar sporeşte impactul războiului din Ucraina

Economia Germaniei a înregistrat o creştere uşoară în primul trimestru din 2022, investiţiile mai ridicate compensând efectele războiului din Ucraina şi ale restricţiilor impuse în China, dar experţii avertizează că acestea se vor resimţi semnificativ în perioada aprilie - iunie 2022, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

Cea mai mare economie europeană a înregistrat un avans de 0,2% în primele trei luni din acest an, comparativ cu trimestrul patru din 2021, arată datele publicate miercuri de Oficiul federal de statistică (Destatis). Comparativ cu primul trimestru din 2021, PIB-ul Germaniei a crescut cu 3,8%. Analiştii intervievaţi de Reuters se aşteptau la un avans trimestrial de 0,2% şi un avans anual de 3,7%.

Datele indică faptul că Germania a evitat recesiunea, după ce în trimestrul patru din 2021 a fost raportat un declin al economiei de 0,3%. Deşi cheltuielile gospodăriilor şi cele guvernamentale au rămas în general la acelaşi nivel ca în trimestrul precedent, iar exporturile au scăzut la începutul anului, investiţiile au crescut.

Vremea favorabilă a sprijinit creşterea investiţiilor în construcţii cu 4,6% în primele trei luni din acest an, comparativ cu trimestrul patru din 2021, în pofida majorării preţurilor, în timp ce investiţiile în utilaje şi echipamente au urcat cu 2,5%.

Încrederea oamenilor de afaceri din Germania a crescut neaşteptat în mai, după ce economia a arătat rezilienţă, conform studiului publicat săptămâna aceasta de Institutul Ifo, care nu a găsit semne vizibile de recesiune.

Sebastian Dullien, director Institutului IMK, previzionează că efectele războiului din Ucraina şi ale restricţiilor impuse în China - cel mai mare partener comercial al Germaniei anul trecut, vor fi mult mai mari în trimestrul doi din 2022. Economistul ING Carsten Brzeski îşi menţine previziunile anterioare, conform cărora Germania va înregistra un uşor declin al economiei în perioada aprilie - iunie 2022.

Luna trecută, Guvernul de la Berlin a înrăutăţit prognoza de creştere a economiei în 2022 la 2,2%, faţă de un nivel de 3,6% previzionat în ianuarie. De asemenea, a fost revizuită în creştere, la 6,1%, prognoza privind rata inflaţiei în acest an.