Bruxelles-ul a decis că energia nucleară și gazele naturale sunt "verzi" în ciuda criticilor. Comisia Europeană acordă eticheta de investiţii durabile

Comisia Europeană a prezentat, miercuri, un proiect care prevede introducerea energiei nucleare şi gazelor în sfera instrumentelor care vor facilita tranziţia ecologică, o soluţie de compromis care răspunde cererilor unor grupuri de ţări din cadrul Uniunii Europene coordonate de Franţa şi Germania, notează Mediafax.

• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

"Comisia Europeană a prezentat astăzi o Lege complementară a Taxonomiei în domeniul Climatic, în sensul atenuării efectelor schimbărilor climatice şi adaptărilor necesare, acoperind anumite activităţi în domeniile gazelor şi energiei nucleare. Colegiul comisarilor a ajuns la un acord politic asupra textului, care va fi adoptat formal după ce vor fi disponibile traduceri în toate limbile din UE", anunţă instituţia, conform unui comunicat postat pe site-ul propriu.

"Sunt necesare investiţii private majore pentru ca Uniunea Europeană să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Taxonomia UE are rolul de a ghida investiţiile private spre activităţi necesare pentru atingerea neutralităţii climatice. Taxonomia nu stabileşte dacă o anumită tehnologie va fi sau nu parte a energiilor utilizate de state membre. Obiectivul este accelerarea tranziţiei prin atragerea tuturor soluţiilor posibile astfel încât să ne ajute să atingem obiectivele climatice. Luând în considerare expertiza ştiinţifică şi actualele progrese tehnologice, Comisia consideră că există un rol pentru investiţii private în gaze şi in activităţi nucleare pe durata tranziţiei. Activităţile selectate în domeniul gazelor şi în cel nuclear sunt în conformitate cu obiectivele climatice şi ecologice şi ne vor permite să accelerăm tranziţia de la activităţi mai poluante, precum producţia de cărbune, spre un viitor neutru din punct de vedere climatic, bazat în principal pe surse de energie regenerabilă", precizează Comisia Europeană.

După ce va fi tradus în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene şi va fi adoptat formal de Colegiul comisarilor, textul propus de Comisia Europeană va fi transmis Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene, iar ambele instituţii ar putea formula obiecţii. În lipsa modificărilor, Legea va intra în vigoare din ianuarie 2023.

Textul propus de Comisia Europeană este o soluţie de compromis la nivelul Uniunii Europene. Statele membre ale Uniunii Europene au viziuni diferite asupra rolului energiei atomice în viitor. Unele ţări sunt favorabile includerii energiei nucleare în programul ecologic, în contextul avantajelor climatice pe care le oferă, respectiv emisii reduse de dioxid de carbon. Alte ţări, precum Germania şi Austria, se opun. Germania a decis renunţarea la energia nucleară după catastrofa produsă la centrala atomică Fukushima (Japonia) în 2011. Berlinul se opune finanţărilor europene pentru energia nucleară. Polonia şi Cehia vor să utilizeze energie atomică pentru a limita industria axată pe cărbune. În martie 2021, şapte ţări din cadrul Uniunii Europene, inclusiv Franţa şi România, au trimis o scrisoare Comisiei Europene prin care au evidenţiat rolul important al energiei nucleare.

Forțate de criza energetică, România și alte 9 țări din UE cer Comisiei ca energia nucleară să fie numită energie verde

Un grup de zece țări UE, condus de Franța, a cerut Comisiei Europene să recunoască energia nucleară ca o sursă de energie verde, adică cu emisii reduse de carbon, care ar trebui să facă parte din perioada de 10 ani de tranziție a blocului către zero emisii. Luna trecută Rusia a confirmat că energia nucleară este verde, în timp ce UE a rămas nehotărâtă.

Din cauza crizei energetice care a lovit Europa, mai multe susțin energia nucleară ca o „sursă cheie de energie accesibilă, stabilă și independentă”, care ar putea proteja consumatorii UE de „expunerea la volatilitatea prețurilor”. Scrisoarea, care a fost inițiată de Franța, a fost trimisă Comisiei Europene cu semnătura altor nouă țări ale UE:  Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Finlanda, Ungaria, Polonia, Slovacia, Slovenia și România.

Centralele nucleare generează peste 26% din energia electrică produsă în Uniunea Europeană. "Creșterea prețurilor la energie a arătat, de asemenea, cât de importantă este reducerea dependenței noastre energetice față de țările terțe cât mai repede posibil", se arată în scrisoare, potrivit Euronews.