Când ar putea Ucraina să lovească cu rachete ATACMS în interiorul Rusiei. Impactul direct asupra războiului

Zile de foc în Ucraina, după ce Rusia a lansat în weekend unul dintre cele mai masive atacuri cu drone şi rachete din ultimele luni. Drept urmare, preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, a luat o decizie surprinzătoare, însă mult aşteptată de Zelenski. A dat undă verde Ucrainei să lovească Rusia cu rachete americane. Vladimir Putin a ameninţat că dacă Ucrainei i se va permite să folosească astfel de proiectile, ţările NATO vor intra în război cu Rusia. Fiul lui Trump îl acuză pe Biden că încearcă pe ultima sută de metri din mandat să declanşeze cel de-al Treilea Război Mondial, înainte ca tatăl său să preia funcţia.

• Ce vor românii de la România? Fii parte a campaniei Observator. Spune-ne ce vrei TU de la România printr-un video de 30 de secunde
• Cu cât s-au scumpit apartamentele în ultimul an. Un oraș mult mai mic decât Bucureștiul conduce clasamentul

Război în Ucraina. Ucraina s-a zguduit ieri încă de la primele ore ale dimineţii. Ţinte directe au fost inclusiv oraşele Kiev şi Odesa. În Sumî, opt persoane au murit şi alte zeci au fost rănite. În total, armata lui Vladimir Putin a trimis asupra Ucrainei peste 120 de rachete şi 90 de drone.

"Ţinta Rusiei a fost energia şi infrastructura. Acesta este răspunsul Rusiei pentru toţi cei care au vrut să obţină ceva de la Putin prin conversaţii, apeluri telefonice, îmbrăţişări şi politici de conciliere", a declarat Volodimir Zelenski. 

Alerta s-a dat imediat şi la vecini. Din motive de precauţie, Polonia a ridicat de la sol avioane de vânătoare. Ca urmare, aseară, preşedintele Statelor Unite Joe Biden a luat o decizie neaşteptată, la care Zelenski a sperat mult timp. A dat undă verde Ucrainei să lovească Rusia cu rachete americane.

Ucraina ar urma să lanseze atacurile în câteva zile

Măsura luată de Statele Unite vine după luni în care liderul de la Kiev a încercat, în zadar, să obţină o aprobare de la americani. Chiar dacă informaţia nu a fost încă oficial confirmată de Casa Albă, mai multe surse au declarat pentru Reuters că Ucraina ar urma să lanseze chiar zilele acestea primele atacuri în interiorul Rusiei. Primele folosite ar fi rachetele ATACMS, care pot lovi ţinte situate la câteva sute de kilometri.

"Rusia face acelaşi lucru de aproape o mie de zile, iar împotriva acestui lucru este necesar să ne apărăm şi să fim puternici. Timpul ar trebui investit nu pentru a vorbi cu cineva la Moscova, ci pentru a forţa Rusia să pună capăt războiului", a declarat Volodimir Zelenski. 

Decizia lui Joe Biden nu este justificată doar de atacul din weekend. Statele Unite sunt îngrijorate şi de prezenţa covârşitoare pe front a soldaţilor nord-coreeni, care ajută Rusia să cucereasca noi teritorii. Potrivit Bloomberg, Kim Jong-un ar urma să-i trimită lui Putin un total de 100.000 de soldaţi pe câmpul de luptă. Mai mult, Rusia beneficiază şi de sprijin militar din partea Coreei de Nord. Mai precis, lansatoare de rachete şi sisteme de artilerie grea.

Putin ameninţă NATO cu război direct dacă Ucraina loveşte Rusia

Acum, China, un aliat puternic al Rusiei, este presată să ia măsuri. "China şi Statele Unite ar trebui să aibă în vedere interesul întregii lumi şi să aducă mai multă certitudine şi energie pozitivă într-o lume tulbure", a declarat Xi Jinping. 

"Aceasta este responsabilitatea noastră faţă de popoarele noastre. Şi, aşa cum aţi menţionat, faţă de oamenii din întreaga lume. Suntem cea mai importantă alianţă sau cea mai importantă relaţie din întreaga lume. Modul în care ne înţelegem poate influenţa restul lumii", a declarat Joe Biden. În septembrie, Vladimir Putin a ameninţat NATO cu un război direct dacă Ucraina loveşte Rusia cu rachete livrate de Occident. 

Ce ştim despre rachetele ATACMS

Rachetele ATACMS ( Army Tactical Missile System) sunt considerate a fi rachete balistice cu rază mică de acţiune. Potrivit New York Times, acestea pot lovi ţinte aflate la o distanţă de aproximativ 190 de mile (306 km). Acestea transportă 226 kg de încărcătură explozivă, potrivit producătorului lor, Lockheed Martin.

Proiectate în anii 1990 şi utilizate pentru prima dată în Irak în 1991, rachetele ATACMS au încetat de atunci să mai fie produse în serie, provocând temeri în Statele Unite că acestea ar putea rămâne fără stocuri în cazul în care ar fi trimise prea multe către o ţară terţă. Potrivit unei estimări recente a site-ului de specialitate Defense Express, Washingtonul dispune de 2 500 de ATACMS, dintre care 1 500 cu o rază de acţiune de 300 de kilometri.

Însă, potrivit lui Doug Bush, responsabil cu achiziţiile armatei americane, citat de Politico, un „număr semnificativ” de rachete au fost comandate în urmă cu câţiva ani. Creşterea activităţii pe linia de producţie ar trebui să permită acum Statelor Unite să aprovizioneze ţări aliate precum Ucraina, fără a avea niciun impact asupra capacităţilor militare americane, potrivit acestui oficial.

Ucraina folosea deja ATACMS

Washingtonul a livrat aceste rachete ATACMS Ucrainei pentru prima dată în octombrie 2023, însă raza lor de acţiune era încă limitată la 165 de kilometri. Noua lor versiune, cu o rază de acţiune aproape dublată, a fost utilizată pentru prima dată de armata ucraineană în aprilie 2024, potrivit agenţiei americane Associated Press.

La acel moment, utilizarea lor era limitată la teritoriul ucrainean. Ţintele din Crimeea, anexată de Rusia în februarie 2014, şi din alte teritorii ocupate au fost vizate în aprilie de forţele ucrainene.

Regiunea Kursk ca primă ţintă

Folosirea acestor arme ar permite Ucrainei să ajungă la locurile de logistică ale armatei ruse şi la aerodromurile de pe care decolează bombardierele sale.

Rachetele ATACMS furnizate de Statele Unite ar trebui să fie utilizate iniţial în regiunea Kursk de la frontiera rusă, unde soldaţi nord-coreeni au fost desfăşuraţi în sprijinul trupelor ruse, potrivit New York Times,, care citează oficiali americani vorbind sub rezerva anonimatului. 

Decizia Washingtonului de a autoriza Ucraina să utilizeze aceste rachete a fost o reacţie la desfăşurarea de trupe nord-coreene, potrivit acestor oficiali.

În opinia lui John Hardy, de la think-tank-ul american Foundation for Defense of Democracies, „a permite Ucrainei să lovească ţinte prioritare pe teritoriul Rusiei ar putea pune Kievul într-o poziţie mai bună pentru eventuale negocieri”. „Inclusiv prin încurajarea Moscovei să accepte un moratoriu asupra loviturilor împotriva infrastructurilor energetice critice”, a adăugat acest cercetător specializat în Rusia, intervievat de AFP.

Aliaţii sunt divizaţi pe această temă

Mai multe ţări, printre care Statele Unite, au refuzat anterior să dea undă verde, de teama escaladării tensiunilor cu Moscova. Decizia Washingtonului ar putea determina alţi aliaţi să îi urmeze exemplul, în special Regatul Unit, care furnizează Ucrainei rachetele Storm Shadow.

Cancelarul german Olaf Scholz, a cărui ţară a fost al doilea cel mai mare furnizor de ajutor militar al Ucrainei de la începutul invaziei ruse din februarie 2022, a refuzat în mod constant să furnizeze rachetele cu rază lungă de acţiune Taurus solicitate de Kiev.

Polonia, vecina Ucrainei şi unul dintre cei mai puternici susţinători ai acesteia, a salutat decizia SUA. „Preşedintele Biden a răspuns la intrarea trupelor nord-coreene în război şi la atacul masiv cu rachete al Rusiei cu un limbaj pe care V. Putin îl înţelege”, a transmis şeful diplomaţiei poloneze, Radoslaw Sikorski, pe X.

Escaladare denunţată de Rusia

Vladimir Djabarov, vicepreşedinte al Comisiei pentru afaceri externe din camera superioară a Parlamentului rus, a denunţat o escaladare care ar putea „conduce la al treilea război mondial”. Preşedintele rus Vladimir Putin avertizase că o astfel de decizie ar însemna că „ţările NATO sunt în război cu Rusia”.