Capitalele UE discută noi expulzări de diplomați ruși. Ce se ascunde în spatele acestui scandal și prima reacție a lui Putin

Războiul expulzărilor de diplomați continuă între Uniunea Europeană şi Rusia. Capitalele UE discută noi expulzări de ruși în semn de solidaritate cu Cehia, potrivit EUobserver. Vladimir Putin a respins luni acuzațiile „absurde” de la Praga.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

• Președintele Vladimir Putin a respins luni acuzațiile „absurde” de la Praga.
• Cehia a acuzat serviciile secrete rusești că s-au aflat în spatele exploziei depozitului de arme în 2014.
• UE discută noi expulzări de diplomați ruși în semn de solidaritate cu Cehia.
• România a luat luni decizia expulzării lui Alexei Grişaev, dar premierul Cîțu a spus că nu are legătură cu decizii asemănătoare luate în alte țări europene.
• Sute de spioni ruși sunt acreditați în UE ca diplomați și își desfășoară activitatea la Bruxelles, susține un diplomat UE.

Luni şi România a intervenit în scandalul diplomatic. Ţara noastră a anunţat că expulzează un angajat al ambasadei Rusiei la Bucureşti, pe care îl acuză de spionaj. Este un gest de solidaritate cu Cehia, după ce Praga a expulzat la rândul ei 18 diplomaţi ai Kremlinului acuzaţi de spionaj. Bulgaria, Germania, Italia, Polonia, Olanda, Norvegia, Suedia și SUA au expulzat și ele diplomați ruși în ultimele luni, în legătură cu alte cazuri de spionaj.

Sute de spioni ruși sunt acreditați în UE ca diplomați și își desfășoară activitatea la Bruxelles

”Suntem gata să luăm măsuri, la nivelul UE, după caz, și discuțiile cu privire la acest lucru continuă între statele membre", a declarat un oficial al UE pentru EUobserver. Ambasada UE la Moscova a contribuit la coordonarea procesului decizional, a confirmat o a doua sursă din UE. "Sute de agenți ruși [de informații] sunt acreditați în UE ca diplomați și își desfășoară activitatea și aici, la Bruxelles. Vor arăta liderii UE și SEAE că sunt serioși, vor veni cu dovezi și vor expulza cel puțin câțiva dintre ei?",  s-a întrebat un diplomat UE referindu-se la Serviciul European pentru Acțiune Externă (SEAE).

Statele baltice și Slovacia au  deschis calea, expulzând șapte ruși în total săptămâna trecută. „Pentru noi, solidaritatea UE contează”, a declarat vineri ministrul lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, după ce a numit pe doi ruși din Vilnius drept persona non grata.

UE discută noi expulzări de diplomați ruși în semn de solidaritate cu Cehia

E de așteptat ca Polonia să le urmeze exemplul săptămâna aceasta, afirmă surse diplomatice ale UE. România și Bulgaria ar putea face același lucru, au precizat sursele pentru EUobserver. România a luat luni decizia expulzării lui Alexei Grişaev, adjunct al atașatului militar în cadrul Ambasadei Federației Ruse, pe care ţara noastră îl acuză de spionaj. Mai exact el ar fi încercat să obțină informații despre activitatea forțelor NATO în ţara noastră și a aliaților europeni ai României. Grişaev ar fi încercat fără succes să convingă anumite persoane care l-ar fi putut ajuta să strângă aceste date pentru Moscova. Agentul rus a fost declarat persona non grata şi va fi scos din ţară.  

Decizia României vine după un val de expulzări ale diplomaţilor ruşi din capitelele europene. Cehia este prima care a anunţat că 18 angajaţi ai ambasadei ruse de la Praga nu mai sunt doriţi pe teritoriul ţării, după ce ar fi desfăşurat activităţi de spionaj şi ar fi fost implicaţi în explozia unui depozit de muniţie. Luni, țările Baltice, Estonia, Letonia şi Lituania, au anunţat la rândul lor că vor expulza în total patru diplomaţi ruşi.  

Cu toate acestea premierul Florin Cîțu a spus luni că hotărârea României nu are legătură cu decizii asemănătoare luate în alte țări europene.

Ce se ascunde în spatele scandalului expulzărilor de diplomați

Marea Britanie i-a ajutat pe diplomații cehi să-i convingă pe ​​aliați lor că spionii ruși au aruncat în aer un depozit de muniții în orașul ceh Vrbětice în 2014, tot așa cum au încercat să otrăvească un fost spion rus în Anglia în 2018, scrie EUobserver.

Când a fost întrebat dacă Marea Britanie va expulza ruși, un oficial britanic a declarat că: „Vom continua să ne coordonăm răspunsul la acțiunile ostile ale Rusiei cu o gamă largă de parteneri internaționali”. Însă Londra a luat deja măsuri, l-a chemat pe ambasadorul rus pentru proteste, a notat oficialul. Mulți aliați din Europa de Vest au fost, în general, mai „reticenți” să ia măsuri solide, a spus un diplomat al UE.

Cehia a ordonat expulzarea a 81 de diplomați și angajați ruși în acest scandal, iar Rusia, care dezminte acuzațiile, a decis expulzarea a 110 cehi drept represalii.

Ministrul ceh de externe și mai mulți politicieni cehi au cerut, de asemenea, solidaritatea din partea UE și NATO. Dar prim-ministrul ceh, Andrej Babiš, și președintele prorus, Miloš Zeman, au atenuat diplomația din Praga. Babiš a minimizat inițial atacul, care a ucis doi cehi, catalogându-l o operațiune eșuată a Rusiei împotriva unui vânzător bulgar de armament. Iar Zeman a susținut că ancheta cehă a fost neconcludentă. „Lucrăm cu două teorii de investigație - prima, originală, conform căreia a existat o explozie rezultată din manipularea incorectă a explozivilor și a doua că a fost o operațiune a unui serviciu de informații străin”, a spus el. „Eu iau în serios ambele teorii”, a spus el.

"Zeman este acum deschis de partea Rusiei și a devenit avocatul ei", a declarat Pavel Fischer, un deputat ceh pentru Reuters. Dar, în afară de Zeman, este posibil ca și ministerul ceh de externe să fi fost împiedicat de propria lui lipsă de profesionalism, a declarat un expert. Când Rusia a încercat să-l asasineze pe fostul spion Sergei Skripal la Salisbury, Anglia, în 2018, țările NATO și UE au expulzat peste 100 de diplomați ruși în semn de solidaritate. Acest lucru s-a întâmplat după „informări și dovezi din partea britanicilor pentru aliații lor despre acest caz”, potrivit lui Jakub Janda, directorul European Values, un grup din Praga.

"Pare aproape sigur că guvernul ceh nu a făcut nimic de genul acesta", a declarat Janda pentru EUobserver. ”Există pericolul ca în alte țări [UE] să ajungă minciunile […] Kremlinului despre incident [Vrbětice] mai repede decât comunicarea slabă a guvernului ceh”, a declarat el.

Mesaj ferm Putin?

Între timp, orice s-ar întâmpla în continuare, atacurile rusești de la Vrbětice și Salisbury nu au fost incidente izolate. Bulgaria, Germania, Italia, Polonia, Olanda, Norvegia, Suedia și SUA au expulzat, de asemenea, diplomații ruși în ultimele luni, implicând alte cazuri de spionaj. UE a trecut pe lista neagră oficiali de la Kremlin pentru că au folosit arme chimice în încercarea de a asasina oameni.

"Încă mă înfurii când mă gândesc la Salisbury pentru că știu cât de aproape am ajuns la pierderi foarte semnificative ... Vă imaginați ce s-ar fi întâmplat dacă un copil ar fi dat peste materialul respectiv și l-ar fi răspândit", a spus Richard Moore, șeful serviciului de informații britanic MI6, pentru The Sunday Times, referindu-se la Novichok, arma chimică folosită în atacul din 2018.

Referindu-se și la Vrbětice și la agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, Moore a spus că „modelul comportamentului nesăbuit al Rusiei este principala preocupare de securitate a MI6. "De aceea ne-am coordonat atât de strâns cu aliații noștri pentru a ne asigura că trimitem mesaje ferme către președintele [rus] [Vladimir] Putin", a spus Moore.

Reacţia lui Vladimir Putin 

Președintele Vladimir Putin a respins luni acuzațiile „absurde” de la Praga, după ce autoritățile cehe au acuzat serviciile secrete rusești că s-au aflat în spatele exploziei depozitului de arme în 2014. Într-un apel telefonic cu președintele francez Emmanuel Macron, Putin „a comentat starea actuală a relațiilor ruso-cehe, subliniind caracterul absurd al acuzațiilor și acțiunilor de la Praga împotriva Rusiei”, a declarat Kremlinul.

Tensiunile au crescut între cele două țări după ce Praga a acuzat serviciile de informații militare ruse la începutul acestei luni că se află în spatele exploziei din estul Republicii Cehe, care ucis doi oameni. Luni, purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a respins acuzațiile de implicare a Rusiei în explozie, numindu-le „complet nefondate”, și adăugând că au cauzat „un prejudiciu extrem” legăturilor bilaterale. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, la rândul său, a declarat că Uniunea Europeană ar trebui să răspundă la comentariile „confuze” și „emoționale” venite de la oficialii din bloc.