Cazul neobișnuit al unui bărbat răpus de Covid, în SUA. Virusul a suferit numeroase mutații ca să reziste tratamentelor, timp de cinci luni

Un bărbat în vârstă de 45 de ani, care suferea de o tulburare autoimună severă, a avut o infecție activă cu coronavirus care a durat cinci luni, timp în care virusul a suferit mai multe mutații în organismul său. În cele din urmă, pacientul a murit.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

• Bărbatul suferea de o tulburare autoimună severă atunci când s-a infectat cu noul coronavirus.
• În cele cinci luni de boală, pacientul a făcut anticorpi, dar nivelul lor a fost relativ scăzut, iar asta a favorizat apariția mutațiilor la Sars Cov 2.

Cazul a atras atenția cercetătorilor despre boala COVID-19 la indivizii imunocompromiși și rolul pe care scenariile similare l-ar fi putut juca în apariția noilor tulpini de coronavirus.

Primăvara trecută, bărbatul a mers la Brigham and Women's Hospital din Boston pentru tratamentul împotriva COVID-19. Cazul său a fost evidențiat într-o lucrare publicată în New England Journal of Medicine, care descria bătălia sa de 154 de zile cu virusul.

Pe durata celor 5 luni, bărbatul a fost internat de mai multe ori în spital, medicii constatând de fiecare dată că virusul era încă prezent în organismul său, scrie fox5dc.com.

Pacientul a fost tratat cu Remdesivir și Regeneron

A fost tratat cu mai multe medicamente antivirale, cu Remdesivir și o dată cu medicamentul anticorp experimental Regeneron.

Unele persoane bolnave cu Covid-19 au continuat să sufere de simptome persistente timp de săptămâni sau chiar luni după ce corpul lor a învins virusul, însă nu asta s-a întâmplat în cazul pacientului din SUA.

„Pacientul pe care l-am studiat a avut niveluri ridicate de virus detectabile timp de cinci luni”, a spus dr. Jonathan Li, medic pentru boli infecțioase de la Harvard Medical School. 

Dr. Jonathan Li conduce un laborator de virologie și a studiat cazul bărbatului.

"Aceasta a fost o situație extrem de neobișnuită", a adăugat el.

Pe parcursul a câteva luni, Li și colegii săi au obținut probe de la pacient și au secvențiat virusul. Au fost capabili să determine că aceeași tulpină evoluase de-a lungul timpului, dobândind un grup de mutații noi la o viteză alarmantă. 

O mutație cheie pe care au găsit-o, cunoscută sub numele de N501Y, ajută virusul să se lege mai strâns de celule. De asemenea, este împărtășită de toate cele trei variante de coronavirus (B.1.1.7, B.1.351. Și P.1) provocând acum creșteri imense de cazuri de COVID-19 în mai multe țări.

Bărbatul suferea de sindromul antifosfolipidic, o tulburare autoimună care i-a determinat sistemului imunitar să atace în mod greșit proteinele normale din sânge ce previn coagularea. Starea sa a fost, de asemenea, complicată de o hemoragie alveolară difuză, situație în care vasele de sânge sângerează în plămâni.

Sistemul imunitar slăbit a forțat virusul să producă mutații

În cele cinci luni de boală, pacientul a făcut anticorpi, dar nivelul lor a fost relativ scăzut.

„Credem că această situație, în care sistemul său imunitar a fost slăbit, dar totuși capabil să răspundă, a permis virusului să trăiască într-un mediu în care trebuia să se schimbe pentru a supraviețui”, a spus Li. 

Deoarece sistemul imunitar al omului nu era suficient de puternic pentru a eradica complet virusul, acesta a forțat în esență virusul să producă mutații, a spus Li. 

Li și colegii săi au publicat lucrarea despre cazul pacientului în noiembrie. Rapoartele oamenilor de știință din Marea Britanie și Africa de Sud despre noile variante apărute în întreaga lume și discuțiile despre originile lor i-au amintit lui Li de experiențele sa cu acest pacient. 

În timp ce originile noilor variante ale coronavirusului rămân necunoscute, o teorie luată în calcul este că virusul a suferit mutații în scenarii similare cu cele ale pacientului din Boston.