Ce este directiva Hanibal de care este acuzat Israelul. Cum ar fi provocat IDF moartea a 14 civili israelieni

Război Israel - Hamas. O anchetă a ONU acuză Israelul că a aplicat directiva Hanibal în timpul atacului din 7 octombrie 2023. Între timp, Casa Albă a primit răspunsul Hamas la propunerea de armistiţiu aprobată de ONU şi îl evaluează.

• Cum să investim ca să nu sărăcim și ce înseamnă principiul TVA

Armata israeliană a aplicat directiva Hanibal, care susţine utilizarea întregii forţe posibile pentru a evita ca soldaţii israelieni să cadă în mâinile inamicului chiar cu preţul vieţii acestora, în timpul atacurilor teroriste din 7 octombrie, a transmis miercuri o comisie a ONU.

Forţele israeline au provocat moartea a 14 civili israelieni

Potrivit primului raport al Comisiei internaţionale şi independente de anchetă privind conflictul început cu aceste atacuri, în cel puţin două cazuri forţele israeliene au aplicat directiva respectivă, "ceea ce a provocat moartea a 14 civili israelieni". Într-unul din cazuri, un tanc israelian a tras asupra a 13 persoane reţinute într-o casă din kibuţul Beeri, unul din cele atacate de Hamas şi alte grupuri armate, în timp ce în celălalt, o femeie ce fusese răpită a fost ucisă de focuri trase de un elicopter al armatei israeliene.

A fost confirmată de asemenea prezenţa a opt elicoptere la festivalul Nova, unul dintre principalele obiective ale atacurilor din octombrie, deşi raportul a subliniat că nu poate confirma dacă din ele au fost împuşcaţi civili. În raport, comisia prezidată de sud-africana Navi Pillay mai dă asigurări că răspunsul forţelor israeliene la atacuri "a fost întârziat semnificativ în momentele sale iniţiale şi, în multe cazuri, a fost total inadecvat". 

"Unele grupuri mici de forţe de securitate israeliene au sosit lent, au fost insuficiente ca număr şi au dovedit o lipsă de coordonare", arată documentul. Acesta denunţă, de asemenea, faptul că autorităţile israeliene au acordat prioritate identificării victimelor şi predării cadavrelor lor familiilor pentru a fi înhumate înainte de testele medico-legale, ceea ce a împiedicat colectarea probelor abuzurilor comise în timpul atacurilor, în special a celor de natură sexuală.

Noi acuzaţii de crime de război la adresa Israelului

Între timp, Casa Alba a primit răspunsul Hamas la propunerea de armistiţiu aprobată de ONU şi îl evaluează. Gruparea palestiniană dorește o oprire completă, imediată a focului, deși Israelul voia să își continue operațiunile și pe parcursul celor 3 faze de pace, în zone bine delimitate.

Între timp numărul palestinienilor uciși se apropie de 37.000 de persoane, potrivit autorităţile din Gaza. Refugiaţii se confruntă cu o foamete generalizată. În Fâşia Gaza intră foarte puţine tiruri cu alimente, iar cele paraşutate nu reuşesc să suplinească toate cantităţile lipsă.

Agenţiile Organizaţiei Naţiunilor Unite au făcut o serie de estimări, iar datele sunt cumplite. Până la jumătatea lunii iulie, peste un milion de persoane din Fâşia Gaza s-ar putea confrunta cu cel mai înalt nivel de foamete întâlnit vreodată în regiune. Statele Unite militează pentru reluarea aprovizionării constante pe toate rutele terestre, în timp ce speră că Hamas va fi de acord cu proiectul de pace care va pune capăt războiului care durează, deja, de peste 9 luni.

Cea mai nouă acuzaţie adusă Israelului este faptul că s-ar fi folosit în acţiunea de eliberare a celor patru ostatici de digul plutitor construit de Statele Unite pentru a continua aprovizionarea cu alimente a refugiaţilor din Fâşia Gaza.

"Am auzit despre aceste acuzații, de fapt am discutat cu colegii despre acestea, ieri și sunt foarte, foarte îngrijorătoare. Dacă sunt adevărate, sunt foarte îngrijorătoare, pentru că ar pune în pericol orice angajament umanitar viitor în acea operațiune", a declarat Martin Griffiths, subsecretarul general al ONU pentru afaceri umanitare și coordonator de ajutoare de urgență.

Acuzaţiile sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât survin în contextul în care refugiaţii se apropie cu paşi repezi de o inaniţie generalizată. "Coridorul terestru este cea mai eficientă metodă pentru ca ajutorul să intre în Gaza. Resursele internaționale sunt necesare în mod critic pentru a întreprinde acest efort urgent", a reacţionat Regele Abdullah al II-lea, al Iordaniei.

Dar, pentru ca totul să funcţioneze într-un mod coerent, Israelul nu trebuie să mai comită greşeli tactice. "Este necesar să protejeze civilii și să nu vizeze infrastructura, angajații Națiunilor Unite sau lucrătorii din sectoarele medicale și servicii din Fâșia Gaza", a transmis şi Abdel-Fattah El-Sisi, președintele Egiptului.

Preşedintele Autorităţii Palestiniene este de părere că nimic nu va merge atât timp cât Fâşia Gaza reprezintă un adevărat câmp de luptă. "Trebuie să continuăm să depunem eforturi pentru o încetare imediată și permanentă a focului și pentru retragerea tuturor forțelor israeliene din Fâșia Gaza", a spus Mahmoud Abbas, președintele palestinian.

Secretarul de stat Antony Blinken, care tocmai a revenit în Statele Unite după cea de-a 8-a vizită în Orientul Mijlociu pe care a făcut-o de la începutul războiului, este convins că acest moment nu este atât de îndepărtat precum s-ar crede. "Hamas nu ar trebui să necesite multă convingere. La urma urmei, propunerea este aproape identică cu cea pe care Hamas a propus-o pe 6 mai."

Şeful diplomaţiei americane a anunţat, de asemenea, că Statele Unite au mai alocat încă aproape 410 milioane de dolari pentru refugiaţii palestinieni. Din 2021 şi până la începutul războiului, Washingtonul a trimit în Fâşia Gaza aproape 2 miliarde de dolari, pentru dezvoltarea economică şi socială a zonei.