Confruntare Franţa vs restul UE la summitul privind apărarea. Liderii europeni fac "operaţie pe cord deschis"

Liderii Uniunii Europene s-au reunit luni la Bruxelles pentru a discuta viitorul apărării europene. Franța vrea că banii europeni să fie folosiţi pentru sisteme militare concepute și fabricate în Europa, pentru a dezvolta autonomia strategică a UE. Dar, țări precum Germania, Polonia, Olanda și statele baltice subliniază importanța menținerii unei relații strânse cu Statele Unite și avertizează că excluderea producătorilor de arme americani din subvențiile europene ar putea provoca nemulțumirea administrației Trump.

• Singurele zone din Bucureşti în care apartamentele de 2 camere sunt sub 100.000 de euro

Liderii Uniunii Europene s-au reunit luni la Bruxelles pentru a discuta despre viitorul apărării europene, în contextul amenințărilor crescânde din partea Rusiei și al presiunilor exercitate de Donald Trump pentru creșterea cheltuielilor militare. POLITICO descrie summitul ca fiind "o operație pe cord deschis", în care UE încearcă să găsească un echilibru între autonomia strategică și dependența de SUA.

Bani europeni pentru arme europene sau americane?

Franța insistă ca fondurile UE să fie folosite exclusiv pentru sisteme militare europene, consolidând astfel independența strategică a blocului. Germania, Polonia, Olanda și țările baltice se opun acestei abordări, argumentând că excluderea producătorilor americani ar putea deteriora relația cu Washingtonul și ar pune în pericol sprijinul SUA pentru securitatea Europei.

Un diplomat european a avertizat că o astfel de decizie "nu va fi primită bine la Mar-a-Lago", reședința lui Trump din Florida. "Dacă UE va investi miliarde în capacități de apărare și va închide ferm ușa SUA, credeți că vestea va fi primită bine la Mar-a-Lago?" a întrebat diplomatul european. Spre deosebire de Franța, singura putere nucleară a blocului, țări precum Germania, Polonia, Olanda și ţările baltice "au un interes strategic în a-și păstra aliații aproape", a adăugat diplomatul.

Presiunea pentru creșterea bugetului militar al UE

Polonia și țările baltice au propus o investiție de 100 de miliarde de euro până în 2027 pentru apărare, inclusiv achiziții de arme din afara UE. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a susținut anterior că UE ar trebui să aloce 500 de miliarde de euro pentru apărare în următorul deceniu.

"Suntem interesați de cel mai bun echipament care poate fi furnizat cât mai repede posibil", a declarat ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, precizând că Polonia a cheltuit deja 60 de miliarde de dolari pe echipamente americane și alte miliarde pe arme sud-coreene.

SUA domină industria apărării europene

Între 2022 și 2023, 63% din comenzile militare ale UE au fost plasate către companii americane iar alte 15% la furnizori din afara UE, conform Raportului Draghi despre competitivitatea UE. Italia și alte state consideră că achizițiile continue din SUA vor menține sprijinul administrației Trump pentru Europa.

Ministrul italian de externe Antonio Tajani a subliniat că Europa trebuie să se asigure că "atrage SUA" pentru ca Washingtonul să considere valoroasă alianța cu UE.

Franța, izolată în fața celorlalte state membre

Franța, cu sprijinul Greciei, vrea ca fondurile europene să fie direcționate exclusiv către producători din UE. Un oficial francez de rang înalt a recunoscut că majoritatea statelor membre sunt mai pragmatice și vor să mențină relația strânsă cu SUA.

"Ideea că trebuie să atragem SUA pentru ca ei să-și dorească să rămână în Europa este cea mai împărtășită", a declarat un ofițer militar francez. "Mi-e teamă că Franța este puțin izolată și nu primește prea mult sprijin; alte țări sunt mai realiste".

Summitul, sub umbra lui Trump

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, participă la summit pentru a menține un canal deschis cu Trump și pentru a facilita o achiziție mai rapidă de arme americane de către europeni. Premierul britanic Keir Starmer este prezent la discuții, fiind primul lider britanic care participă la un astfel de summit după Brexit.

Decizii critice, dar fără un consens rapid

António Costa, președintele Consiliului European, încearcă să găsească o poziție unificată între statele membre, o misiune descrisă de un oficial UE ca fiind "o intervenție pe cord deschis la un atlet de top".

Bruxelles-ul încearcă să transmită un semnal pozitiv, dar nu este clar dacă măsurile discutate vor fi suficiente pentru provocările geopolitice actuale. "Europa trebuie să-și asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare", a subliniat Costa.