Criza migranților. Europa schimbă politica frontierelor deschise, după ce partidele naționaliste au început să câștige teren

Europa închide uşa migranţilor. Perioada în care Uniunea Europeană primea anual sute de mii de oameni se apropie de final. Situaţia din Belarus a scos în evidenţă noua politică a blocului comunitar. Nimeni nu a făcut nicio concesie, nimeni nu le-a întins mâna. Preşedintele Parlamentului European a cerut Belarusului să înceteze exploatarea refugiaţilor în scopuri politice, iar Alexander Lukașenko a admis ca i-a ajutat pe refugiați să treacă în Uniunea Europeană. 

• Prima reacție a lui Trump după războiul comercial care a lovit economia globală: "Cred că merge foarte bine. Țara va exploda"

Un copil de un an a murit în pădurile îngheţate de la graniţa Uniunii Europene. Venise cu părinţii săi din Siria, acum mai mult de o lună. Au aşteptat, în frig şi ploaie, să intre într-o lume mai bună, dar n-au putut trece de gardul de sârmă ghimpată. Este povestea a mii de oameni aduşi de regimul de la Minsk pentru a fi un instrument de şantaj în răfuiala pe care ultimul dictator din Europa o are cu Occidentul.

Jens Stoltenberg, secretar general NATO: Regimul Lukașenko foloseşte oameni vulnerabili drept instrumente de presiune la adresa altor ţări.

Migranții, mutați într-o locație încălzită, unde primesc alimente și apă

Dincolo de războiul politic, rămâne soarta miilor de refugiaţi, pentru care graniţele Uniunii Europene sunt închise. După o discuţie telefonică între Angela Merkel şi Aleksander Lukaşenko, imigranţii au fost mutaţi într-o locaţie încălzită, unde primesc apă şi mâncare, iar câteva sute dintre ei au fost deja repatriaţi în Irak. Regimul de la Minsk susţine că ar fi negociat şi un coridor umanitar către Germania, informaţie dezminţită ferm de europeni.

Horst Seehofer, ministrul german de Interne: Este o informaţie falsă aceea că guvernul federal german ar fi dispus să primească un număr dintre aceşti refugiaţi în Germania. Se vorbeşte de 2.000.

Valul de străini a dus la creșterea partidelor naționaliste

Polonia atrage atenţia Uniunii Europene că s-ar putea confrunta cu un val de străini, în cazul în care graniţele nu vor fi securizate corespunzător. Şi a anunţat deja că va începe construcţia unui zid înalt de 5 metri şi lung de 200 de kilometri la graniţa cu Belarus. Un zid care, metaforic, se ridică în jurul întregii Uniuni.

Speriată de criminalitatea crescută, Suedia a primit anul trecut 13.000 de refugiaţi. Cel mai mic număr din ultimii 30 de ani şi de 12 ori mai puţin faţă de 2015, când accepta 163.000. În 2015 şi 2016, peste un milion de oameni, în principal sirieni, au intrat în Europa ca urmare a politicii frontierelor deschise promovată mai ales de Germania. Consecinţa directă s-a văzut la urne. Partidele naţionaliste au câştigat teren, ceea ce a făcut ca optica politica Europei faţă de imigrație să se schimbe.